Arhive memorie - Sanatate 7

7 exerciții care te ajută să-ți menții mintea ascuțită

Creierul este implicat în tot ceea ce facem și trebuie să avem mare grijă de el, așa cum trebuie să avem și cu restul organismului nostru.

Exercițiile pentru creier, pentru îmbunătățirea memoriei, concentrării sau a funcșionalității zilnice este o prioritate pentru mulți oameni, mai ales pe măsură ce înaintează în vârstă. Acestea fiind spuse, oamenii de toate vârstele pot beneficia de introducerea câtorva exerciții pentru creier în rutina zilnică.

Cercetările au arătat că există multe feluri prin care-ți poți menține ascuțimea minții și care îți ajută creierul să rămână sănătos, indiferent de vârstă. Făcând anumite exerciții pentru creier care să ajute la îmbunătățirea memoriei, concentrării, poți realiza treburile zilnice mai repede și mai ușor, în timp ce mintea îți rămâne astfel ascuțită.

Iată 7 dintre cele mai importante.

Distrează-te cu un puzzle

Indiferent că faci un puzzle de 1.000 de piese cu Turnul Effel sau unul de 100 de piese cu Mickey Mouse, această activitate este excelentă pentru îmbunătățirea creierului.

O cercetare a demonstrat că rezolvarea unor puzzle-uri implică mai multe abilități cognitive și este un factor protector pentru îmbătrânirea vizuospațială cognitivă. Cu alte cuvinte, când rezolvi un puzzle, trebuie să te uiți la diferite piese și să-ți imaginezi unde se potrivesc în imaginea mărită. Aceasta poate o modalitate grozavă de provocare și de antrenare a creierului.

Îmbunătățește-ți vocabularul

Un vocabular bogat are un mod de a te face mai deștept. Dar știai că poți transforma o lecție rapidă de vocabular într-un joc de stimulare a creierului? Cercetările arată că mult mai multe regiuni ale creierului sunt implicate în chestiuni care țin de vocabular, mai ales în zonele care sunt importante pentru procesele vizuale și auditive. Pentru a testa această teorie, încearcă această activitate cognitivă:

Ține o agendă cu tine atunci când citești.
Notează un cuvânt care nu îți este familiar, apoi caută-i definiția.
Încearcă să folosești acel cuvânt de cinci ori a doua zi.

Dansează

Cei de la Centers for Disease Prevention and Control din SUA au observat că învățarea unor noi mișcări de dans poate mări viteza de procesare a creierului și poate îmbunătăți memoria. Cu alte cuvinte, fă câteva mișcări de dans, iar creierul îți va mulțumi.

Vrei să te testezi? Încearcă una dintre aceste activități:

Înscrie-te la ore de salsa, tap, hip-hop sau dans contemporan.
Încearcă ore de Zumba sau alt tip de astfel de antrenament.
Privește un video online cu mișcări distractive de dans pe care ai vrut dintotdeauna să le înveți.
Mergi împreună cu un partener la ore de dans.
Sau poți încerca cu mai mulți prieteni să dansați în sincron.

Încearcă un meșteșug

Învățarea unui meșteșug sau a unei activități noi nu este numai distractivă, dar ajută și la întărirea conxiunilor din creier.

O cercetare din 2014 arată că învățarea unui nou meșteșug ajută la îmbunătățirea funcțiilor memoriei la adulții mai în vârstă. Este ceva ce ai vrut dintotdeauna să înveți? Poate e vorba de olărit, de reparat mașini, de croșetat sau poate chiar de călărit? Acum știi că ai încă un motiv foarte bun pentru a învăța ceva nou.

Ascultă muzică sau cântă

Vrei o cale ușoară pentru mări puterea creativă a creierului? Răspunsul s-ar putea afla în muzică.

Potrivit unui studiu din 2017, ascultarea unor melodii vesele generează mai multe soluții inovative în comparație cu liniștea. Ceea ce înseamnă că puțină muzică poate îmbunătăți gândirea creativă și puterea creierului.

Iar dacă vrei să înveți să cânți la un instrument, acum este momentul potrivit pentru a începe pentru că creierul este capabil să învețe noi lucruri în orice moment al vieții. De aceea, nu ești niciodată prea bătrân pentru a începe să cânți la un instrument, așa cum este pianul, chitara sau chiar la tobe.

Meditează

Meditația zilnică poate calma organismul, poate încetini respirația și poate reduce stresul și anxietatea. Dar știai că îți va îmbunătăți memoria și va mări abilitatea creierului de a procesa informațiile?

Găsește un loc liniștit, închide ochii și petrece cinci minute meditând, în fiecare zi.

Învață o limbă străină

O cercetare din 2012 a demonstrat multitudinea de beneficii cognitive ale învățării unei noi limbi.

Potrivit unor numeroase studii, bilingvismul poate contribui la o memorie mai bună, abilități vizual-spațiale mai bune și nivel ridicat de creativitate. Fluența în mai multe limbi te poate ajuta, de asemenea, să schimbi mai ușor diferite îndatoriri și să întârzii îmbătrânirea creierului.

Vestea bună este că niciodată nu este prea târziu să te apuci să înveți o limbă străină. Potrivit cercetătorilor, îți poți îmbunătăți memoria și alte funcții mentale devenind oricând elevul unor cursuri de limbi străine.

Memoria vârstnicilor, afectată de orele multe petrecute în fața televizorului

Persoanele în vârstă, care petrec zilnic mai mult de trei ore în faţa televizorului, suferă de o degradare a memoriei într-un ritm accelerat, relatează cotidianul britanic The Telegraph, citând un studiu de specialitate.

Un nou studiu cu participarea a 3.662 de adulţi a constatat un declin semnificativ al aptitudinilor care ţin de memoria verbală o dată cu creşterea timpului petrecut de aceştia în faţa televizorului.

Cercetătorii au folosit teste de memorie şi fluenţă pe acelaşi grup de oameni, la o distanţă de şase ani. Ei au constatat că persoanele care petreceau în medie mai puţin de trei ore pe zi în faţa televizorului au prezentat o degradare de aproximativ 4-5%, în vreme ce subiecţii care aveau tendinţa de a viziona emisiunile tv mai mult timp pe zi au ajuns la o degradare medie de 8-10%.

Stres cognitiv

Echipa de cercetători de la University College London este de părere că natura „alertă dar pasivă” a privitului la televizor ar putea crea un stres cognitiv care contribuie la declinul memoriei.

În acelaşi timp, se ştie că persoanele vârstnice care stau mai mult la televizor sunt mai puţin dispuse să se angajeze în activităţi care contribuie la păstrarea capacităţilor mentale, cum ar fi cititul sau participarea la acţiuni interactive precum folosirea internetului sau angrenarea în jocuri video.

Autorii studiului spun că este posibil ca vizionarea emisiunilor tv să fie un factor de risc major pentru instalarea demenţei senile, dar atenţionează că este nevoie să se facă cercetări suplimentare pentru a se face o corelaţie.

„În timp ce vizionarea programelor televiziunii poate avea, de asemenea, beneficii, cum ar fi beneficiile educaționale de pe urma vizionării documentarelor și beneficiilor precum relaxarea, ca modalitate de reducere a stresului, în general aceasta adulții cu vârste peste 50 de ani ar trebui să încerce să se asigure că vizionarea programelor televiziunii este echilibrată și completată cu alte activități contrastante”, spune dr. Daisy Fancourt, parte din această cercetare.

Noul studiu a fost publicat în revista Scientific Reports.

Iubirea a învins boala

Au trecut patru ani de când Mihai și Ioana și-au jurat dragoste și credință și să fie alături unul de altul în bogăție și sărăcie, în sănătate și boală. Nu s-au așteptat însă ca iubirea lor să fie pusă la încercare de o boală gravă.

Povestea începe într-o zi de septembrie. „Se zice că Dumnezeu nu-ți dă mai mult decât poți duce. Iar noi credem cu tărie în asta“, își începe povestea Ioana. Avea 23 de ani când l-a cunoscut pe Mihai, la București, unde ea studia la ASE. Amândoi aveau vise și ambiții. S-au îndrăgostit unul de altul imediat.

S-au căsătorit și au început să-și facă planuri de viitor. Apoi, dintr-o dată ceva s-a schimbat. „La început, totul părea o joacă. Făceam glume pe seama lui, pentru că uita de la mână până la gură. La un moment dat, însă, mi-a zis foarte îngrijorat că nu înțelege ce este cu el de uită multe lucruri și că simte că ceva este în neregulă cu el. Într-o zi s-a întâmplat ceva foarte serios. Ne aflam în mașină și la un moment dat a pus o frână brusc și m-a întrebat unde suntem și unde mergem. Știa cine sunt, dar nu știa unde suntem. După cinci minute și-a revenit și nu-și mai amintea nimic din ce se întâmplase mai devreme. M-am speriat foarte tare și am hotărât să mergem la medic“.

Ce a arătat investigația RMN

Medicul, destul de rezervat, le-a spus că trebuie făcute mai multe analize. Au ieșit toate bune, apoi Mihai a fost trimis la psiholog. Au presupus că ar putea fi vorba de atacuri de panică. Nici aici nu au primit vreo veste proastă, așa că au ajuns la neurolog. „Am fost nemulțumită până acum, pentru că toate erau bune, dar el era din ce în ce mai rău. Așa că i-am spus neurologului că nu plec din cabinet până nu-i dă trimitere la RMN. Și aici a fost drama: peste două săptămâni am ieșit din cabinetul neurologului cu o analiză RMN care spunea negru pe alb că soțul meu avea o tumoră de 3 cm în lobul frontal drept. Am fost trimiși de urgență la un neurochirurg. “

Rugăciune înainte de operație

„Am mers la un neurochirurg la care ne-a trimis medicul de familie. După o investigație, acesta a hotărât că este nevoie de operație urgent. M-am rugat pentru Mihai împreună cu medicul înainte de operație. A urmat o operație grea, și a stat trei săptămâni în spital.“. Au urmat teste peste teste, alte RMN-uri și alte proceduri obositoare. „Acum este bine, iar eu aș face din nou tot ceea ce îmi stă în puteri, ca el să fie sănătos, să fie bine“, își încheie Ioana povestea.