Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 2 din 2 REZULTATE

7 alimente care ne hidratează. Sfaturile medicului nutriționist

Știai că aproape 20% din aportul nostru zilnic de apă provine din alimente solide? În special fructele și legumele nu trebuie să ne lipsească din dietă. Pe lângă vitamine și minerale, ele ne asigură un plus de hidratare.

Nutriționiștii ne sfătuiesc săp profităm de fructele și legumele de sezon. „Cele mai bune alimente pentru hidratarea organismului sunt, bineînțeles, legumele și fructele, în această ordine. Dintre legume: dovlecelul, castravetele, spanacul, broccoli, ardeiul, vinetele, avocado, morcovii au un conținut ridicat de apă, între 80 și 90%. Pepenele, cireșele, ananasul, căpșunile, zmeura, caisele, kiwi, portocalele și lămâile conferă și ele o hidratare mare organismului“, spune dr. Iulian Amariei, medic nutriționist.

El mai spune că pentru o hidratare optimă, trebuei să „gândim verde“. „Adică să avem de 3 ori pe zi, la mesele principale, legume proaspete asezonate inteligent, în așa fel încât să putem beneficia de potențialul lor. Pe post de gustări sunt indicate fructele proaspete, coapte – cel mult 200 de grame, dacă vorbim de căpșuni, zmeură, afine și alte fructe de pădure“, recomandă medicul nutriționist.

Castravetele

foto: Jonathan Pielmayer

Această legumă, care are un conținut ridicat de apă (97%), este perfectă în salate. Dacă vrei să profiți de puterea sa pentru a te hidrata, prepară-ți o supă rece de castraveți, amestecând feliile cu iaurt degresat (și el hidratează) cu mentă și cuburi de gheață.

Roșiile

foto: marc Mueller

Feliate sau tăiate cubulețe, roșiile sunt întotdeauna un ingredient de seamă în salate, sosuri și sandvișuri. Roșiile cherry – dulci și suculente – pot fi o excelentă gustare și, în plus, te mențin hidratat (conțin 94,5% apă).

Ardeiul gras

Fie că este galben, roșu sau verde, ardeiul gras are un conținut ridicat de apă (între 92 și 94%). Însă are și alte beneficii: este o sursă excelentă de vitaminele A și C, potasiu, acid folic și fibre alimentare. Ardeii grași roșii conțin de aproape 11 ori mai mult betacaroten comparativ cu cei verzi.

Broccoli

Acest aliat benefic este o sursă importantă de sulforafan, un compus care accelerează enzimele protectoare ale corpului. În plus, contribuie la hidratarea organismului, deoarece conține 91% apă. Este bogat în vitamina C, fibre, calciu și are puține calorii.

Spanacul

Include frunzele crude de spanac în salatele și sandvișurile tașe, deoarece te ajută să te hidratezi (spanacul conține 91,4% apă). În plus, este bogat în luteină, potasiu, fibre și acid folic, iar o cană cu frunze de spanc conține 15% din necesarul zilnic de vitamina E.

Fructele de pădure

foto: Cecilia Par

Toate fructele de pădure sunt variante excelente pentru hidratarea organismului. Dacă vrei să te bucuri de beneficiile lor, adaugă afine, căpșuni, zmeură și mure în smoothie-uri sau amestecă-le cu un iaurt simplu, degresat. De ce sunt atât de speciale? Deoarece conțin antioxidanți, care ajută la protejarea celulelor.

Pepenele verde

foto: Roman Kraft

Acest fruct suculent se numără printre cele mai bogate surse de licopen, un antioxidant care luptă împotriva cancerului. Are un conținut mare de apă (91,5%) și te menține hidratat.

pe lângă procentul mare de apă, pepenele conține și multe fibre, iar astfel te ajută să previi constipația, contribuind la reglarea tranzitului intestinal.

dieta nordica

Este dieta nordică un mod sănătos de a mânca?

Imediat ce vrei să te apuci de o dietă, un alt stil de alimentație sănătoasă își face loc. Hai să aruncăm o privire numai la anul trecut: diata ketogenică, dieta grupelor de sânge sau dieta fără lectină. Toate au provocat controverse în lumea nutriționiștilor.

În prezent, o altă dietă și-a făcut loc: dieta nordică. De fapt, nu este chiar nouă. În 2004, unii dintre cei mai buni bucătari din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia și-au unit forțele și au creat un manifest al noii bucătării nordice. Misiunea era simplă și a stabilit o dietă diferită de celelalte: creează meniuri care scot în evidență alimentele de sezon, durabilitatea și etica, sănătatea și calitatea mâncării.

În comparație cu celelalte diete, cea nordică nu este despre tăierea caloriilor ori renunțarea la carbohidrați. Este un mod de a mânca în aceeași măsură ce este bun pentru tine, dar și pentru mediu, având în vedere că se concentrează pe plante și legume.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște că dieta nordică are clare beneficii asupra sănătății și ajută la prevenirea bolilor. Așa că, hai să vedem cum ai putea să-ți umpli farfuria precum vikingii. Iată ce trebuie să știi despre dieta nordică înainte de a o încerca.

Ce este dieta nordică?

Bazată pe piramida dietei de la Marea Baltică, dieta nordică este un plan de hrănire care se bazează pe plante, printre cele mai importante fiind rădăcinoasele, varza, ciupercile și alte produse care se cresc în țările nordice, dar și pe pește gras și cereale integrale, spune dr. Christy Brissette pentru revista Prevention.

„Dieta nordică, originară din Scandinavia, creată de bucătari scandinavi care aveau misiunea de a face farfurii delicioase, sănătoase și locale. Este la fel de mult despre efectul asupra mediului, ca și pentru efectele asupra sănătății“, explică Heather Carson, dietetician în Edmonton, SUA.

În multe feluri, se aseamănă cu dieta mediteraneeană, dar este o diferență-cheie: dieta mediteraneeană încurajează consumul uleiului de măsline și al unui pahar de vin roșu zilnic, în timp ce dieta nordică promovează uleiul de rapiță și permite alcoolul cu moderație.

8 alimente pe care le poți consuma în dieta nordică

Fructe de pădure, rădăcinoase, ciuperci și varză

Pește, cereale integrale, iaurt preparat în stil nordic și ulei de rapiță

Care sunt beneficiile dietei nordice pentru sănătate

Dieta noprdică abundă în importanți nutrienți care luptă cu bolile. Pentru că include pește gras și mici cantități de produse lactate (cum este iaurtul preparat în stil nordic), vei beneficia de o doză importantă de proteine (pentru mușchi), acizi grași Omega-3 (pentru inimă și creier) și vitamina D (pentru oase și sistemul imunitar).

Dieta nordică este săracă în grăsimi saturate, sare și zaharuri, spune Brissette, toate acestea legătura acestora cu boli ca obezitatea, cardiovasculare și diabet fiind demonstrată. De fapt, un studiu din 2011 a descoperit că dieta nordică a îmbunătățit lipidele din sânge, sensibilitatea la insulină și tensiunea arterială la oameni care aveau colesterolul mare. Un studiu similar din 2014 a ajuns la concluzia că această dietă ar putea reduce ar putea inhiba genele inflamatorii la obezi cu sindrom metabiolic.

Cum poți încerca dieta nordică

Dacă vrei să încerci dieta nordică, începe prin a renunța la junk food. Zahprul și alimentele procesate, cerealele, cola, produsele de patiserie și semipreparatele congelate nu au ce căuta în această dietă. Carnea roșie și alcoolul trebuie să fie în cantități mici. Iată cum ar trebui să arate o zi tipică cu o astfel de dietă.

Mic dejun: 1 cană cu ovăz, cu câteva felii de măr și 2 linguri de iaurt preparat în stil nordic

Prânz: Salată de ton (în loc de maioneză pune ulei de rapiță puțină zeamă de lămâie) cu o felie de pâine de secară și o salată din verdețuri

Gustări: Fructe de sezon (cum ar fi fructe de pădure vara), o bucățică de brânză de la un producător local și niște bicuiți din cereale integrale

Cina: 100 g de somon la grătar cu o salată din rădăcinoase.

Dieta nordică este un mod de a te hrăni sănătos, dar nu există dovezi că este mai bună decât cea mediteraneeană. Amândouă reprezintă alegeri bune, așa că adopt-o pe cea care ți se potrivește.