Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 2 din 2 REZULTATE

Cum recunoști un anevrism cerebral și în ce constă tratamentul

Tulburări de vedere însoțite de o durere de cap foarte puternică pot fi semnele unui anevrism cerebral, pe care este bile să le cunoști pentru a lua măsuri din vreme.

Anevrismul cerebral este o afecțiune tot mai des întâlnită. Este dilatarea unei porțiuni dintr-un vas de sânge ce apare ca urmare a slăbirii peretelui acestuia. „Anevrismele cerebrale sunt de două feluri: rupte sau nerupte. Fisurarea unuia poate să apară în unele cazuri, ducând la o sângerare minimă, care favorizează apariția unei migrene ca și cea provocată de ruptura anevrismală. Aproape întotdeauna, fisurarea unui anevrism este urmată de o ruptură masivă a acestuia“, explică dr. Maria Nistoroiu, medic specialist neurochirurgie.

Simptomele bolii

Dacă sunt de mici dimensiuni, anevrismele cerebrale pot fi asimptomatice. Astfel, semnele fizice ale acestui tip de anevrism apar doar atunci când sunt afectate structurile de lângă vasul de sânge unde a apărut dilatarea.

„Printre simptomele care pot anunța prezența unui anevrism nerupt se numără dilatarea unei pupile, durere deasupra sau în spatele unui ochi, dar și căderea unei pleoape. Când anevrismul se rupe, persoana poate resimți o durere de cap extrem de puternică, grețuri, înțepenirea cefei sau chiar poate avea chiar crize epileptice“, spune medicul specialist.

„Diagnosticul de anevrism cerebral se poate pune în urma efectării următoarelor investigații medicale: tomografie și puncție lombară, atunci când sângele este prezent în lichidul cefalorahidian. De asemenea, pacientul trebuie supus unui RMN, dar și unei arteriografii/angiografii cerebrale (este o procedură invazivă de diagnostic al anevrismelor, prin care se vizualizează vasele cerebrale), spune medicul.

Care sunt factorii de risc

Cauzele care duc la apriția bolii pot fi de două feluri: congenitale și dobândite pe parcursul vieții. „Riscul de apariție a anevrismuluieste mai ridicat dacă bebelușul se naște cu afecțiuni ale țesutului conjunctiv, boala rinichiului polichistic, malformații arterio-venoase cerebrale sau dacă au existat în familie antecedente“ explică dr. Maria Nistoroiu. Lista factorilor care pot duce la apariția anevrismului este completată de fumat, consumul cronic de alcool sau de droguri, înaintarea în vârstă, hipertensiunea, ateroscleroza, dar și traumatismele craniocerebrale.

Care este tratamentul

Există două metode de tratament a anevrismului: cliparea (prin chirurgie deschisă) sau embolizarea/stentarea (procedură realizată endovascular). Ambele proceduri sunt invazive și presupun un anumit risc în timpul intervenției. „Tratamentul unui anevrism nerupt trebuie gândit în funcșie de locul unde el este localizat și de riscul de ruptură al acestuia pe durata vieții pentru acea persoană. Nu toate anevrismele nerupte necesită tratament! Dacă persoana a suferit un anevrism de acest tip este foarte important să evite situațiile care pot duce la creșterea sau scăderea bruscă a atensiunii arteriale, dar și fumatul“, conchide medicul.

De ce fac oamenii tineri atac vascular cerebral?

Decesul actorului Luke Perry, care la numai 52 de ani a murit în urma unui atac vascular cerebral, a șocat întreaga lume. Dar a ridicat și o întrebare: de ce fac oamenii tineri atac vascular cerebral (AVC)?

Un atac vascular cerebral poate fi la fel de devastator la tinerii pacienți, precum și la cei în vârstă, însă factorii de risc diferă semnificativ între cele două grupe de vârstă, scrie New York Times.

Iată care sunt unele dintre cele mai obișnuite cauze de AVC la persoane tinere, potrivit dr. Lee Schwamm, director la Massachusetts General Hospital și dr. Lawrence R.Wechsler, director al departamentului de neurologie de la University of Pittsburgh School of Medicine.

Disecția arterială

Stratul care învelește artera se rupe și se separă de peretele vasului sanguin. Se formează un cheag de sânge care circulă până la creier, blocând eventual circulația sângelui în țesutului creierului. Asta se poate întâmpla după o mișcare bruscă a gâtului, inclusiv una făcut de un chiropractician sau când practicăm un sport. În unele cazuri, spune dr. Wechsler, s-a întâmplat unor persoane care s-au dat în montagne-rousse.

Nimeni nu știe de ce anumiți oameni sunt vulnerabili. Ar putea fi chestiuni gentice la 1% din cazuri, potrivit dr. Schwamm.

„O gaură în inimă“

Când un bebeluș respiră pentru prima dată, un pasaj de comunicare între partea dreaptă și cea stângă a inimii trebuie să se închidă. La 25% din oameni, rămâne deschis. O astfel de malformație poate crește riscul de atac vascular cerebral. Cheagurile mici de sânge de obicei se absorb în plămâni, unde sunt curățați. Oamenii cu acea malformație pot avea un cheag de sânge care ajunge însă la inimă și merge mai departe fiind absorbit de creier. „Un cheag de sânge de mărimea vârfului unei penițe poate ucide“, spune dr. Schwamm. La majoritatea oamenilor nu cauzează probleme. Mulți nici nu știu că l-au avut. Dar oamenilor cu o astfel de malformație le poate deveni fatal.

Cheaguri de sânge

Unii oameni, de obicei pentru că au o mutație genetică, sunt predispuși la a face cheaguri de sânge care ajung la creier.

Un defect al inimii sau o tulburare de ritm

Un defect structural al inimii poate fi cauzat de diferite lucruri, cum ar fi de un infarct. Apoi, se pot forma cheaguri în interiorul inimii care sunt ejectate în fluxul sanguin și ajung la creier. Cheagurile se pot forma și dacă persoana respectivă are o turlburare de ritm cardiac cum ar fi fibrilație atrială.

Îngustarea arterelor

Unele medicamente pot provoca închiderea bruscă a arterelor, întrerupând circulația sângelui către creier. La pacienții mai tineri, această îngustare este deseori cauzată de folosirea stimulentelor ori medicamentelor care interferează cu neurotransmițătorul serotonina.

Un anevrism sau o malformație arteriovenoasă

Un anevrism este ca o umflătură care seamăna cu un balon în vasul de sânge. O malformație arteriovenoasă este o încâlcire de vase de sânge care conțin artere și vene.

Când una dintre acestea intervine, un vas de sânge din creier se poate sparge, inundând țesutul cu sânge provocând un AVC. Uneori, aceste vase de sânge problematice cauzează simptome precum mici convulsii, spune dr. Wechsler. În aceste situații, neurologii pot interveni și pot încerca să le îndepărteze.

Dar cei mai mulți oameni habar nu au că se confrunte cu astfel de probleme până când suferă o hemoragie cerebrală.