Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 3 din 3 REZULTATE

7 dintre cele mai mari realizări în medicină

Știința care se ocupă de menținerea sănătății oamenilor a avut un lung drum de parcurs. În ultimii 2000 de ani au fost multe experimente, multe „s-ar putea să“ sau „oare la ce o fi bună această plantă?“ . Au fost și multe capricii de satisfăcut, dar și multe erori.

Dar, atunci când suntetul acestei științe a început să se facă auzit, miliarde și miliarde de vieți au fost salvate sau îmbunătățite. Trebuie să nu uităm că medicina este o știință cumulativă. Cu cât s-a aflat mai mult despre organismul uman, cu atât s-au făcut mai multe descoperiri. De aceea, descoperirile din ultimii 2000 de ani au fost de-a dreptul răsunătoare. Iată care ar fi, în clasificarea noastră, cele mai mari 7 realizări în domeniul medicinei.

Înțelegerea anatomiei și fiziologiei

sursa foto: Flickr

Nu ai cum să tratezi oamenii și să-i faci bine dacă nu înțelegi cum le funcționează organismul. De aceea este importantă înțelegerea anatomiei și a fiziologiei. De-a lungul istoriei științifice, oamenii n-au putut studia decât cadavrele, adică atunci când organismul nu a mai funcționat, și fără instrumente sofisticate de măsurare. Iar în multe civilizații, studierea cadavrelor a fost interzisă. Așa că au existat multe interpretări, unele impresionant de precise, altele de-a dreptul bizare.

De exemplu, în timp ce egiptenii au recunoscut locul central al inimii și rolul său în transportarea sângelui, ei credeau că „răsuflarea vieții“ și „răsuflarea morții“ călătoreau prin vasele de sânge de la nivelul urechilor.

Studierea anatomiei corpului omenesc s-a dezvoltat în sec. al XVII-lea și al XVIII-lea, când ziarele publicau știrile și au inițiat diverse colaborări iar cadavrele au devenit disponibile pentru școlile de medicină.

Dar secolul XX este cel care a contribuit cu cele mai mari descoperiri, mai ales după introducerea radiografiilor, RMN-ului și a altor aparate de scanare a corpului, în combinație cu diverse studii referitoare la biologia moleculară și endocrinologie.

Descoperirea bacteriilor și a microorganismelor

bacterii microorganisme
foto: Flickr

Pentru fiecare celulă din genomul uman, există 100 de celule bacteriene în interiorul și în afara corpului. „Microbiomul“, așa cum este el cunoscut, este la fel de important ca oricare alt sistem omenesc. „Antrenează“ celulele albe ale sângelui, descompune mâncarea, extrage și optimizează nutrienții și chiar controlează o parte din activitatea creierului.

Există nenumărate bacterii în fiecare mediu în care ne aflăm. Se află peste tot. Sau cel puțin asta s-a crezut cea mai mare parte a istoriei, pentru că bacteriile nu pot fi văzute cu ochiul liber.

Pentru cea mai violentă epidemie bacteriană din toate timpurile, inclusiv ciuma neagrp de la mijlocul anilor 1300, s-a dat vina pe tot felul de lucruri neadevărate, cum ar fi otrăvirea fântânilor.

Bacteria a fost observată pentru prima dată în anul 1660 de către un vânzător de haine olandez, Anton van Leeuwenhoek. El a vrut să vadă mai bine calitatea țesăturii, așa că a inventat o lupă mai performantă decât orice altceva existase până atuncuși, în mod natural, a observat mai multe mici organisme.

Dar teoria că bacteriile se fac vinovate de unele boli a apărut în anul 1870 când doi oameni de știință, Louis Pasteur și Robert Koch, au descoperit procesul de fierbere și pasteurizare a unei substanțe pentru a ucide bacteria și a o împiedica să se răspândească.

Penicilina și antibioticele

foto: Flickr

Bacteriile au făcut ravagii în rândul oamenilor până când antibioticele au lovit în tuberculoză, pneumonie, holeră și multe alte boli care puteau fi astfel vindecate.

O echipă de cercetători formată din Alexander Fleming, Ernst Chain și Howard Florey au creat penicilina în 1940. Dar la început a fost foarte greu de produs.

Într-un final, structura penicilinei a fost descoperită de Dorothy Hodgkins, iar John Sheehan a reușit să facă destul de rapid prima versiune de sinteză. După această descoperire, nu este nicio exagerare să spunem că antibioticele au salvat miliarde de vieți.

Acum am ajuns într-un punct în care antibioticele sunt prescrise prea des de medici sau sunt luate după ureche, fără nicio prescripție medicală. De aceea, au apărut supe-bacteriile rezistente la antibiotice.

Vaccinurile

Nu poți vorbi de antibiotice, fără a menționa de vaccinuri, o modalitate prin care se formează antiorpi împotriva unei afecțiuni, înainte ca aceasta să atace.

Lista bolilor contagioase care au fost ținute sub control și aproape eradicate datorită vaccinurilor conține: poliomielita, pojarul, difteria, tusea măgărească, rubeola, varicela, tatnosul,rotavirusul și Haemophilus influenzae de tip B.

Prima idee de vaccin a apărut în 1796 când medicul englez Edward Jenner a prevenit îmbolnăvirea unui băiețel cu variolă.

În prezent, suntem pe cale de a eradica poliomielita, care a rămas izolată în numai două țări – Afganistan și Pakistan -, recent fiind eradicată din Nigeria.

Ameliorarea durerilor

sursa:newhealthadvisor.com

Odinioară, dacă trebuia să ți se amputeze un picior, să zicem din cauza cangrenei, ți se dădea să bei o tărie pentru a face față durerii. Apoi, strângeai din dinți și urlai și te țineai de viață de pe margineai patului.

Din fericire, știința durerii a avansat foarte mult. Anestezia a fost folosită cu succes la mijlocul anilor 1800 și, împreună cu morfina, au redus în mod dramatic ororile chirurgiei. Și limitarea durerii poate salva vieți, pentru că un șoc sau o traumă extreme pot ucide un om.

Limitarea durerii a devenit și mai accesibilă odată cu aspirina în 1895. Dar oamenii au găsit mereu soluții și s-au adaptat la ele atunci când a fost vorba de eliminarea durerilor. Opiumul din semințele de mac au fost folosite mii de anii în acest scop.

Sănătatea femeii

foto: Gates Foundation

Chiar și azi, problemele de sănătate ale femeilor nu pot fi determinate sau vindecate. Dar pași importanți s-au făcut în secolul XX. Atunci a fost adoptată igiena de bază care să facă nașterea ma sigură. Totuși, nașterea a rămas foarte riscantă în multe țări din lume. Aproape 30.000 de femei au murit la naștere în 2-13, iar alte milioane au contactat diverse boli și infecții.

Tampoanele au fost scoase la vânzare în anii 1920-1930, permițând femeilor să controleze mai bine menstruația și să reducă stigmatul asociat cu aceasta. Sondromul premenstrual a fost mai bine înțeles în această perioadă.

Prima clinică de control al nașterii s-a deschis în anii 1900. Prima pilulă anticoncepțională a apărut în 1960. Medicina mai are un drum lung de parcurs pentru a rezolva toate problemele legate de sănătatea femeii.

Sănătatea mintală

Misterul minții persistă de când lumea. Există și astăzi afecțiuni psihice despre care se știu puține sau insuficiente lucruri.

Acum 7000 de ani, se credea că dacă dai o gaură în craniul unui om îl vindeci de bolile psihice. De asemenea, porvocarea sângerării sau nducerea stării de vomă erau alte tipuri de tratament.

În secolul al XVIII-lea, în Europa, bolnavii mintal erau încuiați și izolați. Iar secolele al XIX-lea și al XX-lea au adus creșterea alarmantă a folosirii lobotomiilor și terapiilor cu electroșocuri.

Pe lângă faptul că este un domeniu delicat și greu de explorat, sănătatea mintală este privită cu scepticism de oameni. Însă s-au făcut progrese extraordinare.

Creșterea numărului terapiilor și meditația au ajutat mulți pacienți.

Anumite bacterii din intestin ar putea juca un rol în apariția depresiei

Bacteriile intestinale ar putea influenţa echilibrul mintal şi în special riscul de depresie, conform unui studiu de amploare citat de AFP și Agerpres.

O echipă de cercetători din Belgia a analizat eşantioane de materii fecale prelevate de la peste 1.000 de voluntari şi a observat că două familii de bacterii erau prezente în mod constant în număr mai mic la persoanele depresive, inclusiv la cele aflate sub tratament cu medicamente antidepresive.

Un studiu efectuat pe un grup de control alcătuit din 1.000 de olandezi a confirmat aceste concluzii ce susţin existenţa unei asocieri statistice între numărul anumitor bacterii şi starea sănătăţii mintale, se arată în articolul publicat în jurnalul ştiinţific Nature Microbiology.

Cercetarea nu demonstrează o legătură cauzală, subliniază însă Jeroen Raes, unul dintre autorii principali, potrivit căruia înţelegerea legăturii dintre intestin şi creier se află încă în fază incipientă.

Despre familiile de bacterii în cauză – Coprococcus şi Dialister – se ştie că au proprietăţi antiinflamatorii.

De asemenea, ”se cunoaşte faptul că inflamaţia ţesuturilor nervoase joacă un rol important în depresie. Aşadar, de aici ipoteza noastră conform căreia cele două au într-un fel legătură una cu alta”, a explicat pentru AFP profesorul de microbiologie de la Katholieke Universiteit Leuven.

”Ideea că substanţele din metabolismul microbian pot interacţiona cu creierul nostru – şi, prin urmare, (pot influenţa) comportamentul şi sentimentele noastre – este interesantă”, a recunoscut Jeroen Raes.

Până în prezent, majoritatea studiilor au fost realizate pe şoareci sau pe un număr redus de persoane, iar rezultatele au fost mixte şi contradictorii, a subliniat cercetătorul pentru AFP.

300 milioane de persoane din întreaga lume suferă de depresie, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Uneori calificată drept o „epidemie tăcută”, această patologie reprezintă una dintre principalele cauze ale celor 800.000 de sinucideri înregistrate în fiecare an.

În numeroase ţări, antidepresivele se numără printre cele mai prescrise medicamente contra acestei probleme de sănătate, însă această cercetare ar putea deschide calea către noi tipuri de tratamente, estimează Jeroen Raes. „Chiar cred că este o cale de urmat – utilizarea unor combinaţii de bacterii pe post de tratament”, a precizat cercetătorul. 

Consecințele rezistenței la antibiotice

Oamenii de știință lucrează la un nou antibiotic care a dat rezultate promițătoare în încercări precedente, anunță BBC. Medicina are nevoie de mai multe astfel de tratamente având în vedere creșterea rezistenței la bacterii, care a deveneit o adevărată amenințare pentru sănătatea oamenilor.

Când au fost introduse pe piață, în anii 40, antibioticele erau privite ca un medicament minune. Dar lumea medicală este îngrijorată de faptul că prescrierea lor exagerată a dus la creșterea rezistenței bacteriilor la aceste tipuri de medicamente.

Prof. Sally Davies, secretar de stat în Minister Sănătății din Marea Britanie, a mers până într-acolo încât a spus că „riscăm să aducem medicina înapoi cu mii de ani“. Dar de ce s-a întâmplat asta?

Ce sunt antibioticele?

Chimistul scoțian Alexander Fleming a descoperit primul antibiotic adevărat, penicilina, în anul 1828, ca fiind un mucegai format într-o farfurie uitată unde s-au dezvoltat bacterii. Descoperirea lui a revolușionat tratamentul anumitor tipuri de infecții bacteriene, salvând numeroase vieți.

Antibioticele luptă cu bacteriile în mai multe feluri, inclusiv prin ucidereara lor sau prin prevenirea răspândirii acestora. Dar au și o mare slăbiciune.

Rezistența

Antibioticele sunt eficiente în uciderea celor mai multe bacterii, dar nu toate. Unele bacterii au gene care leprotejează de atacul medicamentelor.

Ele supraviețuiesc tratamentului și se reproduc, și se răspândesc mult mai mult astfel încât medicamentul devine din ce în ce mai puțin eficient.

Dacă cineva este infectat cu aceste bacterii rezistente la medicamente, devine foarte greu să găsești tratamentul corespunzător pentru a vindeca bolnavul.

Există la ora actuală mai multe antibiotice care reușesc să facă asta cu succes, bacteriile au devenit din ce în ce mai agresive și reulesc să blicheze mult mai ușor un medicament.

Potrivit documentelor, bacteriile rezistente sunt răspunzătoare de 25.000 decese anual. Specialiştii au întocmit şi un top al celor mai rezistente bacterii din alimente, Salmonella fiind una dintre ele. Mai mult, aceasta stă la baza celor mai frecvente toxiinfecţii alimentare înregistrate în întreaga Uniune Europeană.

Experţii atrag atenţia că un motiv pentru care rezistenţa la antibiotice se menţine la cote ridicate îl reprezintă folosirea excesivă a antibioticelor, atât în medicina umană, cât şi în medicina veterinară. Din punct de vedere al animalelor, o mare problemă este faptul că primesc tratament cu antibiotic.

România ocupă din nou un loc fruntaș într-un top al rușinii. De data aceasta, țara noastră este pe locul 5 în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice, se arată într-un raport al Observatorului Român de Sănătate. Potrivit experților, consumul de antibiotice, fapt care favorizează apariția bacteriilor rezistente la tratament.

Fără prescripție medicală

„Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din țările europene cu cele mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament. Rezistența la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind cel mai mare și urgent factor de risc global care necesită atenție internațională și națională.

Organizația Mondială a Sănătății a desemnat perioada 13 — 19 noiembrie 2017 Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antibiotice. (…) Românii consumă extrem de multe antibiotice care favorizează și agravează apariția bacteriilor rezistente la tratament. Consumul excesiv de antibiotice duce la creșterea numărului bacteriilor rezistente la tratament. România este statul din UE cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripție medicală”, se arată într-un raport.