O dietă săracă în nutrimente, somnul insuficient ori stresul sunt numai câțiva factori care dăunează sistemului nostru imunitar. Iar pentru păstrarea stării generale de sănătate, este esențial să avem un sistem imunitar de fier. Iar pentru asta este foarte important să știm ce schimbări trebuie să facem în alimentație și stilul de viață.
Alimentația nesănătoasă
foto: Robin Stickel
Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care pot influența imunitatea. Mâncarea de tip fast-food, dulciurile rafinate, mâncarea cu multe grăsimi,mezelurile, afumăturile și produsele de patiserie sunt numai câteva produse care pot afecta imunitatea.
Medicii recomandă înlocuirea lor cu produse bogate în vitamina C (citrice), vitamina E (fructe oleaginoase), zinc (carne, ouă), vitamina A (lapte) , nutrimente care contribuie la dezvoltarea anticorpilor, armele importante alesistemului imunitar. De asemenea, consumul de alcool, fumatul și deshidratrea (bacteriile se dezvoltă foarte bine pe mucoasele uscate) dăunează imunității.
Somnul insuficient
Insomniile sau somnul insuficient (mai puțin de 6-7 ore pe noapte) pot duce la creșterea concentrației de hormoni ai stresului care slăbesc capacitatea de apărare a organismului. În timpul somnului, elementele sistemului imunitar se refac. Printre acestea se numără și globulele albe. Studii recente au demonstrat că imunitatea poate fi afectată foarte seriosă chiar și de o noapte nedormită.
Stresul
Cortizolul, hormonul eliberat de organism în condiții de stres, poate influența sistemul imunitar. Astfel, poate determina o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.
Imunitatea este afectate prin mai multe tipuri de mecanisme, atunci când vorbim de stres și stări tensionate. Unul dintre acestea este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor stistemului imunitar. Stresul poate încetini și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care duc la îmbolnăviri.
Sedentarismul
foto:Glenn Carstens Peters
Lipsa activității fizice poate afecta sistemul imunitar prin scăderea rezistenței la infecții. În schimb, mișcarea în aer liber, la un nivel moderat, induce starea de bine, iar lumina naturală dezvoltă formarea celulelor T, care influențează imunitatea celulară și sunt implicate în apărarea organismului în fața virusurilor.
Este foarte important să știm că atunci când facem mișcare circulația sangvină se intensifică, iar anticorpii și celelalte celule imunitare ajung în tot organismul.
Anumite tratamente
Tratamentele cu antibiotice nu sunt bune prietene cu imunitatea. Mai exact, acestea pot distruge, pe lângă bacteriile rele, și pe cele bune, afectând astfel flora intestinală, și deci și imunitatea.
Asta nu înseamnă că trebuie să renunțați la tratamentele cu antibiotice. Pentru a preveni și elimina efectele negative ale acestora putem lua probiotice sau alimente care le conțin (iaurt și produse lactate fermentate). Astfel, flora intestinală își va reface echilibrul.
Știința care se ocupă de menținerea sănătății oamenilor a avut un lung drum de parcurs. În ultimii 2000 de ani au fost multe experimente, multe „s-ar putea să“ sau „oare la ce o fi bună această plantă?“ . Au fost și multe capricii de satisfăcut, dar și multe erori.
Dar, atunci când suntetul acestei științe a început să se facă auzit, miliarde și miliarde de vieți au fost salvate sau îmbunătățite. Trebuie să nu uităm că medicina este o știință cumulativă. Cu cât s-a aflat mai mult despre organismul uman, cu atât s-au făcut mai multe descoperiri. De aceea, descoperirile din ultimii 2000 de ani au fost de-a dreptul răsunătoare. Iată care ar fi, în clasificarea noastră, cele mai mari 7 realizări în domeniul medicinei.
Înțelegerea anatomiei și fiziologiei
sursa foto: Flickr
Nu ai cum să tratezi oamenii și să-i faci bine dacă nu înțelegi cum le funcționează organismul. De aceea este importantă înțelegerea anatomiei și a fiziologiei. De-a lungul istoriei științifice, oamenii n-au putut studia decât cadavrele, adică atunci când organismul nu a mai funcționat, și fără instrumente sofisticate de măsurare. Iar în multe civilizații, studierea cadavrelor a fost interzisă. Așa că au existat multe interpretări, unele impresionant de precise, altele de-a dreptul bizare.
De exemplu, în timp ce egiptenii au recunoscut locul central al inimii și rolul său în transportarea sângelui, ei credeau că „răsuflarea vieții“ și „răsuflarea morții“ călătoreau prin vasele de sânge de la nivelul urechilor.
Studierea anatomiei corpului omenesc s-a dezvoltat în sec. al XVII-lea și al XVIII-lea, când ziarele publicau știrile și au inițiat diverse colaborări iar cadavrele au devenit disponibile pentru școlile de medicină.
Dar secolul XX este cel care a contribuit cu cele mai mari descoperiri, mai ales după introducerea radiografiilor, RMN-ului și a altor aparate de scanare a corpului, în combinație cu diverse studii referitoare la biologia moleculară și endocrinologie.
Descoperirea bacteriilor și a microorganismelor
foto: Flickr
Pentru fiecare celulă din genomul uman, există 100 de celule bacteriene în interiorul și în afara corpului. „Microbiomul“, așa cum este el cunoscut, este la fel de important ca oricare alt sistem omenesc. „Antrenează“ celulele albe ale sângelui, descompune mâncarea, extrage și optimizează nutrienții și chiar controlează o parte din activitatea creierului.
Există nenumărate bacterii în fiecare mediu în care ne aflăm. Se află peste tot. Sau cel puțin asta s-a crezut cea mai mare parte a istoriei, pentru că bacteriile nu pot fi văzute cu ochiul liber.
Pentru cea mai violentă epidemie bacteriană din toate timpurile, inclusiv ciuma neagrp de la mijlocul anilor 1300, s-a dat vina pe tot felul de lucruri neadevărate, cum ar fi otrăvirea fântânilor.
Bacteria a fost observată pentru prima dată în anul 1660 de către un vânzător de haine olandez, Anton van Leeuwenhoek. El a vrut să vadă mai bine calitatea țesăturii, așa că a inventat o lupă mai performantă decât orice altceva existase până atuncuși, în mod natural, a observat mai multe mici organisme.
Dar teoria că bacteriile se fac vinovate de unele boli a apărut în anul 1870 când doi oameni de știință, Louis Pasteur și Robert Koch, au descoperit procesul de fierbere și pasteurizare a unei substanțe pentru a ucide bacteria și a o împiedica să se răspândească.
Penicilina și antibioticele
foto: Flickr
Bacteriile au făcut ravagii în rândul oamenilor până când antibioticele au lovit în tuberculoză, pneumonie, holeră și multe alte boli care puteau fi astfel vindecate.
O echipă de cercetători formată din Alexander Fleming, Ernst Chain și Howard Florey au creat penicilina în 1940. Dar la început a fost foarte greu de produs.
Într-un final, structura penicilinei a fost descoperită de Dorothy Hodgkins, iar John Sheehan a reușit să facă destul de rapid prima versiune de sinteză. După această descoperire, nu este nicio exagerare să spunem că antibioticele au salvat miliarde de vieți.
Acum am ajuns într-un punct în care antibioticele sunt prescrise prea des de medici sau sunt luate după ureche, fără nicio prescripție medicală. De aceea, au apărut supe-bacteriile rezistente la antibiotice.
Vaccinurile
Nu poți vorbi de antibiotice, fără a menționa de vaccinuri, o modalitate prin care se formează antiorpi împotriva unei afecțiuni, înainte ca aceasta să atace.
Lista bolilor contagioase care au fost ținute sub control și aproape eradicate datorită vaccinurilor conține: poliomielita, pojarul, difteria, tusea măgărească, rubeola, varicela, tatnosul,rotavirusul și Haemophilus influenzae de tip B.
Prima idee de vaccin a apărut în 1796 când medicul englez Edward Jenner a prevenit îmbolnăvirea unui băiețel cu variolă.
În prezent, suntem pe cale de a eradica poliomielita, care a rămas izolată în numai două țări – Afganistan și Pakistan -, recent fiind eradicată din Nigeria.
Ameliorarea durerilor
sursa:newhealthadvisor.com
Odinioară, dacă trebuia să ți se amputeze un picior, să zicem din cauza cangrenei, ți se dădea să bei o tărie pentru a face față durerii. Apoi, strângeai din dinți și urlai și te țineai de viață de pe margineai patului.
Din fericire, știința durerii a avansat foarte mult. Anestezia a fost folosită cu succes la mijlocul anilor 1800 și, împreună cu morfina, au redus în mod dramatic ororile chirurgiei. Și limitarea durerii poate salva vieți, pentru că un șoc sau o traumă extreme pot ucide un om.
Limitarea durerii a devenit și mai accesibilă odată cu aspirina în 1895. Dar oamenii au găsit mereu soluții și s-au adaptat la ele atunci când a fost vorba de eliminarea durerilor. Opiumul din semințele de mac au fost folosite mii de anii în acest scop.
Sănătatea femeii
foto: Gates Foundation
Chiar și azi, problemele de sănătate ale femeilor nu pot fi determinate sau vindecate. Dar pași importanți s-au făcut în secolul XX. Atunci a fost adoptată igiena de bază care să facă nașterea ma sigură. Totuși, nașterea a rămas foarte riscantă în multe țări din lume. Aproape 30.000 de femei au murit la naștere în 2-13, iar alte milioane au contactat diverse boli și infecții.
Tampoanele au fost scoase la vânzare în anii 1920-1930, permițând femeilor să controleze mai bine menstruația și să reducă stigmatul asociat cu aceasta. Sondromul premenstrual a fost mai bine înțeles în această perioadă.
Prima clinică de control al nașterii s-a deschis în anii 1900. Prima pilulă anticoncepțională a apărut în 1960. Medicina mai are un drum lung de parcurs pentru a rezolva toate problemele legate de sănătatea femeii.
Sănătatea mintală
Misterul minții persistă de când lumea. Există și astăzi afecțiuni psihice despre care se știu puține sau insuficiente lucruri.
Acum 7000 de ani, se credea că dacă dai o gaură în craniul unui om îl vindeci de bolile psihice. De asemenea, porvocarea sângerării sau nducerea stării de vomă erau alte tipuri de tratament.
În secolul al XVIII-lea, în Europa, bolnavii mintal erau încuiați și izolați. Iar secolele al XIX-lea și al XX-lea au adus creșterea alarmantă a folosirii lobotomiilor și terapiilor cu electroșocuri.
Pe lângă faptul că este un domeniu delicat și greu de explorat, sănătatea mintală este privită cu scepticism de oameni. Însă s-au făcut progrese extraordinare.
Creșterea numărului terapiilor și meditația au ajutat mulți pacienți.
Oamenii de știință lucrează la un nou antibiotic care a dat rezultate promițătoare în încercări precedente, anunță BBC. Medicina are nevoie de mai multe astfel de tratamente având în vedere creșterea rezistenței la bacterii, care a deveneit o adevărată amenințare pentru sănătatea oamenilor.
Când au fost introduse pe piață, în anii 40, antibioticele erau privite ca un medicament minune. Dar lumea medicală este îngrijorată de faptul că prescrierea lor exagerată a dus la creșterea rezistenței bacteriilor la aceste tipuri de medicamente.
Prof. Sally Davies, secretar de stat în Minister Sănătății din Marea Britanie, a mers până într-acolo încât a spus că „riscăm să aducem medicina înapoi cu mii de ani“. Dar de ce s-a întâmplat asta?
Ce sunt antibioticele?
Chimistul scoțian Alexander Fleming a descoperit primul antibiotic adevărat, penicilina, în anul 1828, ca fiind un mucegai format într-o farfurie uitată unde s-au dezvoltat bacterii. Descoperirea lui a revolușionat tratamentul anumitor tipuri de infecții bacteriene, salvând numeroase vieți.
Antibioticele luptă cu bacteriile în mai multe feluri, inclusiv prin ucidereara lor sau prin prevenirea răspândirii acestora. Dar au și o mare slăbiciune.
Rezistența
Antibioticele sunt eficiente în uciderea celor mai multe bacterii, dar nu toate. Unele bacterii au gene care leprotejează de atacul medicamentelor.
Ele supraviețuiesc tratamentului și se reproduc, și se răspândesc mult mai mult astfel încât medicamentul devine din ce în ce mai puțin eficient.
Dacă cineva este infectat cu aceste bacterii rezistente la medicamente, devine foarte greu să găsești tratamentul corespunzător pentru a vindeca bolnavul.
Există la ora actuală mai multe antibiotice care reușesc să facă asta cu succes, bacteriile au devenit din ce în ce mai agresive și reulesc să blicheze mult mai ușor un medicament.
Potrivit documentelor, bacteriile rezistente sunt răspunzătoare de 25.000 decese anual. Specialiştii au întocmit şi un top al celor mai rezistente bacterii din alimente, Salmonella fiind una dintre ele. Mai mult, aceasta stă la baza celor mai frecvente toxiinfecţii alimentare înregistrate în întreaga Uniune Europeană.
Experţii atrag atenţia că un motiv pentru care rezistenţa la antibiotice se menţine la cote ridicate îl reprezintă folosirea excesivă a antibioticelor, atât în medicina umană, cât şi în medicina veterinară. Din punct de vedere al animalelor, o mare problemă este faptul că primesc tratament cu antibiotic.
România ocupă din nou un loc fruntaș într-un top al rușinii. De data aceasta, țara noastră este pe locul 5 în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice, se arată într-un raport al Observatorului Român de Sănătate. Potrivit experților, consumul de antibiotice, fapt care favorizează apariția bacteriilor rezistente la tratament.
Fără prescripție medicală
„Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din țările europene cu cele mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament. Rezistența la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind cel mai mare și urgent factor de risc global care necesită atenție internațională și națională.
Organizația Mondială a Sănătății a desemnat perioada 13 — 19 noiembrie 2017 Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antibiotice. (…) Românii consumă extrem de multe antibiotice care favorizează și agravează apariția bacteriilor rezistente la tratament. Consumul excesiv de antibiotice duce la creșterea numărului bacteriilor rezistente la tratament. România este statul din UE cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripție medicală”, se arată într-un raport.