Un stil de viață sănătos este esențial nu doar pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, dar și pentru recuperarea pacienților care au suferit un AVC. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase, cum ar fi o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și renunțarea la fumat, poate reduce semnificativ riscurile și poate contribui la refacerea rapidă a funcțiilor afectate. De asemenea, gestionarea stresului și somnul de calitate joacă un rol crucial în menținerea sănătății cerebrale. În plus, combinarea terapiilor fizice și cognitive poate ajuta la refacerea conexiunilor neuronale și la îmbunătățirea calității vieții pe termen lung.
Află mai multe despre cum aceste obiceiuri pot sprijini recuperarea în urma unui accident vascular cerebral, dar și pentru a prevenirea acestuia, în interviul cu doamna doctor Camelia Lențoiu, specialist neurolog.
Sănătate7: Cum influențează un stil de viață sănătos prevenirea unui AVC si recuperarea acestuia?
Dr. Camelia Lențoiu: Un stil de viață sănătos joacă un rol esențial atât în prevenirea accidentului vascular cerebral, cât și în procesul de recuperare după un astfel de eveniment. Controlul factorilor de risc este primordial pentru a reduce șansele de apariție a unui AVC, iar adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate avea un impact semnificativ asupra sănătății vaselor de sânge și a funcției cerebrale. O alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase, contribuie la menținerea unei tensiuni arteriale optime, la reducerea nivelului de colesterol și la prevenirea diabetului zaharat, toți fiind factori de risc majori pentru AVC. Reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi saturate poate îmbunătăți sănătatea cardiovasculară, iar hidratarea adecvată susține funcțiile metabolice și circulatorii.
Dr. Camelia Lențoiu: Activitatea fizică regulată este un alt element esențial în prevenție și recuperare. Exercițiile fizice ajută la menținerea unei greutăți optime, îmbunătățesc circulația sanguină, reduc inflamația și contribuie la scăderea tensiunii arteriale. După un AVC, kinetoterapia și antrenamentele adaptate nevoilor pacientului favorizează redobândirea mobilității, a echilibrului și a forței musculare, accelerând procesul de recuperare. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool sunt măsuri esențiale, deoarece fumatul afectează elasticitatea vaselor de sânge și favorizează formarea cheagurilor, iar consumul excesiv de alcool crește tensiunea arterială și riscul de sângerare cerebrală. Somnul de calitate și gestionarea stresului sunt factori care nu trebuie neglijați. Lipsa somnului sau tulburările precum apneea obstructivă de somn pot crește riscul de AVC, iar stresul cronic duce la inflamație și hipertensiune arterială. Adoptarea unui stil de viață sănătos nu doar că reduce riscul unui prim AVC sau al recurențelor, dar accelerează și recuperarea, îmbunătățind funcțiile cognitive și motorii și contribuind la o mai bună calitate a vieții pe termen lung.
Sănătate7: Cum pot exercițiile fizice și terapiile cognitive ajută la îmbunătățirea funcției cerebrale și la recuperarea pacienților după un accident vascular cerebral, sau o leziune cerebrală traumatică?
Dr. Camelia Lențoiu: Exercițiile fizice și terapiile cognitive joacă un rol esențial în recuperarea funcției cerebrale după un accident vascular cerebral, sau o leziune cerebrală traumatică, contribuind la refacerea conexiunilor neuronale și la îmbunătățirea calității vieții pacienților. Activitatea fizică stimulează procesul prin care creierul se reorganizează și formează noi conexiuni neuronale pentru a compensa funcțiile pierdute. Exercițiile aerobice, precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul, îmbunătățesc circulația sanguină cerebrală. În plus, antrenamentele de forță și exercițiile de echilibru ajută la restabilirea controlului motor și la prevenirea căderilor, o complicație frecventă la pacienții post-AVC. Terapia cognitivă este la fel de importantă, mai ales pentru pacienții care se confruntă cu dificultăți de memorie, atenție sau procesare a informațiilor.
Dr. Camelia Lențoiu: Exercițiile cognitive, precum jocurile de memorie, rezolvarea de probleme și tehnicile de antrenament mental, ajută la întărirea funcțiilor executive și la îmbunătățirea capacității de concentrare. Logopedia este esențială pentru pacienții cu afazie, ajutându-i să își recâștige abilitățile de comunicare și să-și exprime gândurile mai clar. Integrarea acestor terapii într-un program personalizat de reabilitare accelerează procesul de recuperare și îmbunătățește autonomia pacientului. Combinarea activității fizice cu stimularea cognitivă crește eficiența recuperării. Cu sprijinul unei echipe multidisciplinare și printr-un program de exerciții bine structurat, pacienții pot obține progrese semnificative în recăpătarea mobilității, a independenței și a funcțiilor cognitive afectate.
În concluzie, adoptarea unui stil de viață sănătos nu doar că previne apariția unui accident vascular cerebral, dar joacă și un rol fundamental în procesul de recuperare al pacienților afectați. O alimentație echilibrată, exercițiile fizice regulate, gestionarea stresului și somnul de calitate sunt pilonii unei recuperări eficiente, care contribuie la îmbunătățirea funcțiilor cognitive și motorii. Integrarea terapiilor fizice și cognitive, sub supravegherea unei echipe medicale, poate accelera semnificativ refacerea și îmbunătățirea calității vieții pacienților pe termen lung. Un stil de viață sănătos reprezintă, astfel, cheia nu doar pentru prevenire, dar și pentru o recuperare completă și sustenabilă.
Camelia Lențoiu este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, cu rezidențiatul încheiat în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, având stagii de pregătire în Franța și Italia în epileptologie. Din septembrie 2024 este medic neurolog cu supraspecializare în epileptologie în cadrul Spitalului Monza.
