Bolile neurologice în 2024-2025: Provocări și soluții

0

În anii 2024-2025, bolile neurologice continuă să reprezinte o provocare majoră pentru sănătatea globală, având un impact semnificativ asupra pacienților și asupra sistemelor de sănătate. Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără accidentul vascular cerebral, boala Alzheimer, epilepsia, migrenele și boala Parkinson.

Pentru a afla care sunt factorii declanșatori ai acestor boli și cum putem reduce riscurile, am luat legătura cu doamna doctor neurolog Camelia Lențoiu.

Sănătate7: Care sunt cele mai des întâlnite boli neurologice ale anilor 2024-2025, de la ce provin, cum le putem diminua? Care sunt soluțiile și factorii declanșatori?

Dr. Camelia Lențoiu: Printre cele mai frecvente boli neurologice ale ultimilor ani se numără accidentul vascular cerebral (AVC), boala Alzheimer și alte forme de demență, migrena, epilepsia, boala Parkinson și scleroza multiplă. Aceste afecțiuni continuă să aibă un impact major asupra sănătății globale, din cauza prevalenței crescute a factorilor de risc și a îmbunătățirii diagnosticării. Cauzele variază în funcție de boală, dar printre cele mai comune se numără hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul ridicat, obezitatea, fumatul și sedentarismul, factorii genetici, înaintarea în vârstă, inflamația cronică, dezechilibrele hormonale, stresul cronic și privarea de somn.

Prevenția și managementul factorilor de risc sunt esențiale! Adoptarea unui stil de viață sănătos, dieta echilibrată (bogată în legume, fructe și grăsimi sănătoase) și exercițiile fizice regulate, monitorizarea stării de sănătate prin verificarea tensiunii arteriale, a glicemiei și a colesterolului. Gestionarea stresului, diagnosticarea timpurie prin screening-uri regulate pentru a detecta precoce semnele de boală. În ceea ce privește soluțiile, monitorizarea tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, exercițiile regulate și un somn de bună calitate ajută la prevenirea acestor patologii.

Sănătate7: Cum aleg neurologii tratamentele pentru afecțiuni neurologice, având în vedere complexitatea acestora și faptul că multe dintre ele sunt cronice sau progresive?

Dr. Camelia Lențoiu: Alegem tratamentele printr-o abordare personalizată și complexă, având în vedere natura cronică sau progresivă a multor dintre aceste boli. Procesul începe cu un diagnostic detaliat, cu ajutorul investigațiilor imagistice precum IRM sau CT, teste electrofiziologice (EEG, EMG) și, în unele cazuri, teste genetice pentru a identifica predispozițiile ereditare. Un alt aspect este adaptarea tratamentului la nevoile specifice ale pacientului. Vom lua în considerare severitatea bolii, vârsta, prezența altor afecțiuni, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea. Scopul principal este menținerea calității vieții, ceea ce presupune alegerea tratamentelor eficiente și bine tolerate. De multe ori, tratamentele neurologice implică o abordare multidisciplinară.

Medicamentele sunt alese în funcție de mecanismul specific al bolii, de exemplu anticoagulantele în cazul accidentului vascular cerebral de etiologie cardioembolica sau antiepilepticele pentru gestionarea crizelor epileptice. Acestora li se adaugă terapii complementare, precum kinetoterapia și recuperarea medicală. O altă componentă importantă este monitorizarea continuă a evoluției bolii: răspunsul la tratament, ajustarea dozelor, adăugarea de terapii noi pentru a controla simptomele și a încetini progresia bolii.

Sănătate7: Care este legătura dintre neurologie și sănătatea mentală, având în vedere că multe afecțiuni neurologice afectează și comportamentul și starea emoțională a pacientului?

Dr. Camelia Lențoiu: Neurologia și sănătatea mentală sunt profund interconectate, deoarece multe afecțiuni neurologice influențează atât funcționarea creierului, cât și comportamentul și starea emoțională a pacientului. Creierul este sediul emoțiilor și al comportamentului uman, ceea ce face ca tulburările neurologice să aibă adesea un impact asupra sănătății mentale. De exemplu, afecțiuni precum boala Alzheimer, scleroza multiplă sau boala Parkinson nu afectează doar funcțiile cognitive, cum ar fi memoria sau gândirea, ci pot declanșa și simptome de anxietate, depresie sau chiar schimbări ale personalității.

Migrenele cronice reprezintă un alt exemplu al acestei legături. Pe lângă durerea intensă, ele pot induce stări de iritabilitate sau chiar depresie. La fel, în epilepsie, crizele sunt adesea însoțite de tulburări emoționale, cum ar fi anxietatea anticipativă sau tulburările de dispoziție, din cauza temerilor legate de pierderea controlului. Rolul neurologului este să recunoască și să trateze nu doar simptomele neurologice ale bolii, ci și implicațiile asupra sănătății mentale. Adesea, neurologii colaborează cu psihiatri sau psihologi pentru a oferi o abordare corectă.

Sănătate7: Cum pot pacienții cu dureri de cap cronice să își gestioneze simptomele și care sunt semnele care indică necesitatea unei intervenții medicale?

Dr. Camelia Lențoiu: Pacienții cu dureri cronice de cap pot gestiona simptomele printr-o combinație de metode farmaceutice și non-farmaceutice. Medicația are un rol important, iar analgezicele pot fi utile pentru a controla durerea acută. Cu toate acestea, este esențial ca pacienții să urmeze recomandările medicului pentru a evita abuzul de medicamente și pentru a reduce riscul de efecte secundare. În plus, tratamentele preventive pot include medicamente specifice care sunt adesea prescrise pentru a reduce frecvența și intensitatea episoadelor dureroase. Pe lângă medicamente, exercițiile fizice pot reduce tensiunea musculară, iar un program de somn regulat și hidratarea corespunzătoare sunt esențiale pentru prevenirea apariției acestora.

De asemenea, modificările în stilul de viață, precum o dietă echilibrată, pot contribui semnificativ la ameliorarea simptomelor.
Cu toate acestea, există semne care indică necesitatea unei intervenții medicale imediate. În cazul unei dureri de cap care apare brusc și este extrem de intensă sau este însoțită de semne neurologice. Modificările tiparului durerilor de cap, cum ar fi o schimbare a frecvenței, duratei sau intensității acestora, ar putea semnala o problemă medicală subiacente care necesită evaluare profesională. Alte simptome alarmante includ durerile de cap însoțite de febră, vărsături sau erupții cutanate și durerile de cap persistente cu greață constantă sau dificultăți de respirație. În aceste cazuri, pacienții trebuie să solicite asistență medicală de urgență pentru a preveni complicațiile și a obține un diagnostic corect.

Sănătate7: Există noi terapii sau tratamente emergente, cum ar fi terapia genică sau stimularea magnetică transcraniană, care promit să revoluționeze tratamentele în neurologie?

Dr. Camelia Lențoiu: În prezent, există deja terapii dovedite eficiente care au revoluționat tratamentele neurologice. Un exemplu este utilizarea stimulării cerebrale profunde (DBS) în tratarea bolii Parkinson avansate, care ajută la controlul simptomelor motorii prin stimularea electrică a anumitor zone ale creierului. De asemenea, intervențiile de chirurgie a epilepsiei pot duce la reducerea frecvenței crizelor sau dispariția acestora în cazul pacienților eligibili pentru aceste intervenții. În domeniul durerilor de cap, tratamentele biologice, în special anticorpii monoclonali care vizează proteina CGRP, au demonstrat eficiență în prevenirea migrenelor cronice. Aceste terapii sunt deja disponibile și au impact semnificativ asupra calității vieții pacienților.

În concluzie, bolile neurologice din 2024-2025 continuă să pună o presiune semnificativă asupra sănătății globale, dar cu o diagnosticare mai bună și tratamente personalizate, pacienții pot beneficia de soluții eficiente pentru gestionarea și prevenirea acestora. Adoptarea unui stil de viață sănătos, monitorizarea atentă a factorilor de risc și intervențiile medicale timpurii sunt esențiale pentru a reduce impactul acestor afecțiuni. De asemenea, noile terapii emergente, precum stimularea cerebrală sau tratamentele biologice, promit să îmbunătățească semnificativ calitatea vieții pacienților.

Camelia Lențoiu este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, cu rezidențiatul încheiat în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, având stagii de pregătire în Franța și Italia în epileptologie. Din septembrie 2024 este medic neurolog cu supraspecializare în epileptologie în cadrul Spitalului Monza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.