Bolile gastrointestinale cronice reprezintă o preocupare tot mai mare în domeniul sănătății publice, având un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. Aceste afecțiuni, care includ atât bolile organice, cât și cele funcționale, cum ar fi constipația cronică, sunt din ce în ce mai frecvente și pot afecta grav viața de zi cu zi.
În interviul de mai jos, discutăm despre o problemă tot mai răspândită și relevantă pentru sănătatea publică, mai exact bolile gastrointestinale cronice, alături de Georgiana Tutuian, medic specialist gastroenterologie.
Sănătate7: În ce măsură bolile gastrointestinale cronice au devenit o preocupare majoră pentru sănătatea publică? Care este prevalența acestora în rândul populației?
Dr. Georgiana Tutuian: Bolile gastrointestinale cronice au pus dintotdeauna probleme (aici incluzând nu doar bolile organice, dar și maladiile funcționale, precum, spre exemplu, constipația cronică, ce poate fi extrem de supărătoare chiar dacă nu pune viața pacientului în pericol). Nu pot să mă pronunț cu privire la preocuparea autorităților în domeniu, însă din practica de zi cu zi pot să spun cu siguranță că acestea pot să impacteze destul de tare calitatea vieții, fapt ce aduce pacientul în consultație mult mai repede decât alte boli cronice (spre exemplu, diabetul zaharat), care, deși au riscuri mai mari pe termen lung, nu dau simptome atât de supărătoare pentru a obliga pacientul să vină la medic mai repede. Asta poate genera costuri mari prin consultații repetate și investigații numeroase și, deci, poate avea un impact important, într-un final, pentru sistemul de sănătate.
Dr. Georgiana Tutuian: Cred că marea majoritate dintre noi avem sau am avut o afecțiune gastrointestinală la un moment dat, poate nu neapărat cronică. Cred că tocmai fiindcă tractul gastrointestinal este considerat (pe bună dreptate, de altfel) al doilea creier, prevalența dezechilibrelor poate fi extrem de mare. Pe de o parte, pentru că putem simți, cum se spune tradițional, „în stomac” emoțiile și, deci, o viață stresantă ne poate impacta foarte ușor funcția digestivă, dar și pentru că trăim într-o perioadă în care, deși hrana este sigură din punct de vedere microbiologic, începe să devină slab calitativ nutrițional. Iar lista de cauze continuă; răspunsul pe scurt este că o cifră exactă este dificil de dat, întrucât lista de posibile afecțiuni este lungă și complexă, însă prevalența lor totală este din ce în ce mai ridicată.
Sănătate7: Care sunt principalele cauze ale apariției bolilor gastrointestinale cronice și cum se poate preveni dezvoltarea acestora?
Dr. Georgiana Tutuian: După cum începusem să spun și mai sus, din punctul meu de vedere, prima cauză de pus pe listă este modul de viață modern. Dacă vorbim despre bolile funcționale, principala cauză este stresul și alimentația de proastă calitate (orarul haotic al meselor, alimentele pe care le alegem, care să fie pregătite rapid și gustoase, ceea ce implică zahăr mult, fibre puține, conservanți, alimente rafinate). Dacă înainte vorbeam de cauze genetice, tutun și alcool și eventual o igienă precară, acum la acestea doar se adaugă. Cauzele genetice rămân și nu prea le putem modifica, am început campanii contra tutunului, care funcționează, însă consumul de alcool rămâne încă ridicat. Igiena alimentelor am îmbunătățit-o, însă de maniera în care am trecut poate în partea cealaltă, în care exagerăm, iar copiii nu mai au parte de expunerea de altă dată la antigene, ceea ce scade riscul de infecții, dar sistemul imunitar este mai puțin expus la antigene, ceea ce crește ulterior riscul de boli autoimune gastrointestinale. Dacă noi, în copilărie, mai mâncam „de pe jos” sau cu mâinile murdare, acum asta nu prea se mai întâmplă. Marea majoritate a factorilor descriși se pot preveni, însă asta implică multă disciplină individuală, iar într-o lume în care suntem contra cronometru, pur și simplu nu avem timp. Luăm primul lucru de pe raft pentru a lua un mic dejun rapid, mâncăm seara târziu, mai bem un pahar, nu avem chef și energie să ne gândim nici ce ducem în stomac și, cu atât mai puțin, de vizite la nutriționist. Iar modul în care ne hrănim copiii… aici iar este o discuție lungă.
Sănătate7: Care sunt cele mai frecvente simptome pe care pacienții ar trebui să le urmărească pentru a identifica o posibilă afecțiune gastrointestinală cronică?
Dr. Georgiana Tutuian: De principiu, dacă pacientul observă o scădere în greutate nedorită, fără dietă și fără explicație, lipsa poftei de mâncare, scaune diareice, care durează mai mult de câteva zile-o săptămână, eventual sânge în scaun, vărsături sau chiar dureri de burtă care vin recurent, trebuie făcut un control. La fel și dacă pacientul se cunoaște cu un istoric familial, mai ales la rudele de gradul 1, de cancer colic sau pancreatic la vârstă tânără (sub 65 ani), sindroame de polipoză colică sau boli autoimune gastrointestinale, este bine să facă un control pentru a ști cum poate preveni sau detecta rapid potențiala apariție a bolii.
Sănătate7: Cum influențează dieta și stilul de viață apariția și evoluția acestor afecțiuni? Există alimente sau obiceiuri care trebuie evitate?
Dr. Georgiana Tutuian: Dieta joacă, după cum am menționat, un rol extrem de important, pentru unii fundamental (cum este, spre exemplu, pacientul intolerant la gluten pentru care dieta este factorul cauzator, dar și tratamentul bolii). Dacă vorbim de situația de zi cu zi, omul sănătos, vorba populară că omul își sapă groapa cu lingura este adevărul pur. Sunt factori deja clar cunoscuți care afectează negativ sănătatea (unul dintre aceștia fiind alcoolul), însă multe alte lucruri sunt importante în alimentație. Este mult prea mult de spus și sunt mulți nutriționiști și medici care explică ce și cum ar trebui mâncat, însă nu trebuie să uităm că nu există decât puține reguli general valabile. Fiecare are nevoie de altceva în funcție de ceea ce face și cât consumă. De aceea nu voi da aici mai multe detalii pentru că și dieta trebuie la fel de bine personalizată ca și garderoba.
În afară de alcool, de evitat este, în general, după cum am mai spus în alte interviuri, ce nu crește ca atare din copac sau din pământ. Făina albă, de exemplu, ca atare nu există, trebuie rafinată. Avem ca atare făina neagră, neprocesată. Deci aș alege-o pe aceasta în loc de cea albă. Zahărul alb nu crește în copac, deci mâncați miere etc. Cred că asta este singurul sfat pe care l-aș putea generaliza. Și greutatea normală, pe cât posibil, să păstrați o greutate normală! Nu vă îngrășați! Grăsimea de pe burtă și din burtă nu ne mai protejează, cum o făcea înainte, de foamete, pentru că avem acces mereu la mâncare, deci este în plus.
Sănătate7: Există diferențe semnificative în diagnosticarea și tratamentul bolilor gastrointestinale cronice la pacienții tineri față de cei vârstnici?
Dr. Georgiana Tutuian: În diagnosticul acestora, în principiu, nu. Folosim aceleași investigații. Tinerii au însă mult mai des boli funcționale, dar asta este ceva ușor de ghicit, pentru că odată cu îmbătrânirea, încep toate să meargă mai greu și, deci, este normal ca riscul de cancere, spre exemplu, să fie mai mare cu cât avansăm în vârstă. Pe de altă parte, e clar că tinerii de azi și, deci, bătrânii de peste 30-50 de ani vor avea alt gen de distribuție a bolilor gastrointestinale decât cele pe care le vedem la persoanele în vârstă de azi.
În concluzie, bolile gastrointestinale cronice sunt o problemă de sănătate publică tot mai importantă, cu un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. Cauzele apariției acestora sunt multiple, incluzând atât factori legați de stilul de viață modern, cum ar fi alimentația nesănătoasă și stresul, cât și factori genetici și de mediu. Prevenirea și gestionarea eficientă a acestor afecțiuni depind de adoptarea unui stil de viață echilibrat, de recunoașterea timpurie a simptomelor și de accesul la tratamente adecvate. Educația și conștientizarea riscurilor sunt esențiale pentru a reduce impactul acestor boli asupra sănătății publice.
Georgiana Tutuian Mănlăilă este medic specialist gastroenterologie, a studiat la București la UMF Carol Davila și, ulterior, a definitivat rezidențiatul în România și Franța. În prezent lucrează în Elveția, având supraspecializare pe boli funcționale cu un DIU la Universitatea de medicină din Bordeaux.
