Diagnosticarea bolilor gastrointestinale, prin metode precum endoscopia și colonoscopia, joacă un rol esențial în prevenirea unor afecțiuni grave, cum ar fi cancerul de colon. Aceste proceduri permit detectarea precoce a polipilor și altor leziuni care pot evolua în tumori maligne. În plus, screening-ul periodic la persoanele de peste 45 de ani este recomandat pentru a reduce riscurile. Articolul explorează importanța acestor metode de diagnosticare, impactul stilului de viață asupra microbiomului intestinal și cum modificările de alimentație și comportament pot îmbunătăți sănătatea digestivă.
Pentru a înțelege modul în care bolile hepatice și gastrointestinale afectează calitatea vieții pe termen lung și posibilele implicații emoționale ale acestora, am luat legătura cu domnul doctor gastroentrolog și hepatolog David Marica.
Sănătate7: Care sunt cele mai eficiente metode de diagnosticare a bolilor gastrointestinale, precum endoscopia sau colonscopia, și cât de importante sunt pentru prevenirea cancerului de colon?
Dr. David Marica: Colonoscopia este indicată ca metodă de screening la toți pacienții, indiferent de sex, cu vârstă de peste 45 de ani, dacă aceasta este bună se va repeta în termeni de 10 ani. În cazul în care se găsesc polipi sau alte leziuni, intervalele se scad în funcție de rezultatul histopatologic. Colonoscopia de screening este demonstrată în studii că previne apariția cancerului corolectar prin diagnosticarea polipilor și îndepărtarea endoscopică a acestora. Cancerul corolectar în peste 90% dintre situații provine de la nivelul acestor polipi.
Sănătate7: Ce legătură există între microbiomul intestinal și sănătatea generală a organismului? Cum influențează alimentația microbiomul și, implicit, sănătatea digestivă?
Dr. David Marica: Microbiomul intestinal este esențial pentru sănătatea generală a organismului, influențând digestia, sistemul imunitar și metabolismul. Un stil de viață sănătos, cu un aport suficient de fructe și legume, ajută la menținerea unui microbiom echilibrat. Pe de altă parte, fumatul, consumul excesiv de alcool, administrarea de medicamente antiinflamatoare fără prescripție și utilizarea abuzivă a antibioticelor pot afecta negativ microbiomul, ducând la dezechilibre care pot influența sănătatea digestivă.
Sănătate7: Cum poate fi tratată boala de reflux gastroesofagian (GERD) și ce modificări ale stilului de viață pot ajuta la ameliorarea simptomelor?
Dr. David Marica: În ceea ce privește boala de reflux gastroesofagian prima metodă de tratament este modificarea stilului de viață. Pentru acest lucru trebuie să evităm anumite categorii de alimente precum: ciocolata, cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, mâncărurile foarte grase, sau prăjite și fumatul. Evitarea acestora poate duce la ameliorarea semnificativă a simptomelor, iar în cazul în care persistă în ciuda modificărilor stilului de viață, se dau tratamente cu inhibitori de pompă cu protoni, de exemplu: ometrazol, esometrazol etc, pe o perioadă de minim 60 de zile. Cu toate acestea, simptomele pot să insiste și este recomandată endoscopia digestivă superioară. În cazul pacienților cu vârsta de peste 60 de ani, încă de la început se va recomanda edoscopia digestivă superioară.
Sănătate7: Cum afectează bolile hepatice și gastrointestinale calitatea vieții pacienților pe termen lung? Care sunt cele mai frecvente probleme emoționale sau psihologice asociate cu aceste afecțiuni?
Dr. David Marica: Bolile hepatice cronice, cum ar fi ciroza, au un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic. De obicei, ciroza este asociată cu consumul cronic de alcool, ceea ce poate duce la stigmatizarea pacientului. Această percepție socială poate amplifica suferința emoțională a pacientului, ducând la izolare și probleme de integrare socială. Cu toate acestea, ciroza nu este doar rezultatul alcoolismului; poate apărea și ca urmare a unor infecții virale (precum hepatitele B sau C) sau a bolilor auto-imune care afectează ficatul. În aceste cazuri, pacienții pot simți o povară suplimentară, deoarece nu există o legătură directă cu comportamentele stigmatizate, dar impactul asupra sănătății lor este similar. Pe termen lung, aceste afecțiuni pot duce la complicații grave, cum ar fi insuficiența hepatică sau cancerul hepatic, iar aceste riscuri cresc semnificativ riscul de anxietate, depresie și alte tulburări emoționale.
În concluzie, diagnosticarea timpurie și monitorizarea regulată a bolilor gastrointestinale sunt fundamentale pentru prevenirea complicațiilor severe, cum ar fi cancerul de colon. Metodele de screening, precum colonoscopia, sunt esențiale pentru depistarea precoce a leziunilor care pot deveni maligne. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată și evitarea factorilor de risc, poate influența pozitiv microbiomul intestinal și, implicit, sănătatea digestivă. În același timp, gestionarea corectă a afecțiunilor precum boala de reflux gastroesofagian sau bolile hepatice poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților pe termen lung. Prevenția și tratamentele adecvate sunt esențiale pentru menținerea unui sistem digestiv sănătos.
David Marica este doctor specialist în gastroenterologie și hepatologie. A terminat facultatea de medicină în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și rezidențiatul la Spitalul Clinic Colentina din București. În prezent, este coordonatorul departamentului de gastroenterologie la Spitalul Monza din București și medic la Clinica Milena, având la activ peste 800 de endoscopii și colonoscopii, atât diagnostice, cât și terapeutice.
