O dietă de proastă calitate în sarcină este asociată cu anemia, cu oboseala şi poate duce la forme deosebit de periculoase de depresie post-partum, a afirmat pentru Agerpres medicul specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice Ruxandra Pleşea.
„După ce toate resursele au mers către bebe, mama poate să rămână cu deficit de micronutrienţi şi atunci, dacă îţi aşterni bine încă de timpuriu, din pre-sarcină, sarcină şi alăptare pe mai târziu, cu un ecou de câţiva ani, poţi să te simţi bine în continuare. Altfel, o dietă de proastă calitate este asociată cu depresia post-partum, cu anemia, cu oboseala, depresia post-partum putând merge până la forme deosebit de periculoase. Dieta potrivită dar şi suplimentarea s-a dovedit prin studii că are un impact deosebit de benefic pentru a preîntâmpina sau ameliora gravitatea acestui lucru”, a declarat medicul.
Cum trebuie să fie dieta?
Ruxandra Pleşea a explicat că mamele, atunci când alăptează, au nevoie de o suplimentare calorică, „dar numai 500 de kilocalorii în plus faţă de linia de bază a unei diete echilibrate din pre-sarcină, practic un sendviş în plus”.
„Dieta trebuie să fie foarte echilibrată, atât din punct de vedere al macronutrienţilor – proteine, glucide, lipide, dar şi din punct de vedere al micronutrienţilor – vitamine, minerale şi alţi fitonutrienţi, pentru că toate împreună o fac pe mamă să se simtă mai bine, să poată să facă faţă efortului de a produce lapte şi al stresului care apare în acele zile imediat post-partum. Sunt anumiţi nutrienţi cheie care, dacă există în dieta mamei, prin alăptare ajung şi la nivel de bebeluş. Este vorba despre acizii graşi, de tip Omega 3, ca sursă fiind peştele gras, oceanic, crescut în libertate, oul ecologic, dar şi un supliment de bună calitate – luteina şi zeaxantina, doi fitonutrienţi care s-a dovedit că au un aspect foarte important în dezvoltarea cerebrală, vizuală a bebeluşului. (…) Dacă mama are un nivel bun de vitamina D, acesta va ajunge şi la făt. Prin dieta mamei se poate influenţa practic dezvoltarea bebeluşului, toate resursele mamei ducând spre fabricarea unui lapte de calitate”, a arătat specialistul.
Medicul a precizat că dieta mamei trebuie să cuprindă cele trei mese principale ale zilei, cu una – două gustări între mese, din care să fie cât mai mult excluse dulciurile.
„Capcana este mare atunci când treci la dulciuri. Sunt şi alimente nocive, care afectează şi impactează negativ nutriţional, este vorba de mâncarea prăjită, pane, procesată. (…) O dietă trebuie să fie echilibrată, fără exces de dulce, nu hiperproteică. (…) Mai este vorba şi despre calitatea alimentelor – uneori degeaba mănânci caloric dacă nutriţional, informaţia nutriţională din acele alimente nu este la standarde înalte”, a subliniat Ruxandra Pleşea.
Ea a susţinut că, pe lângă dieta pe care o are o mamă, trebuie să existe şi „o suplimentare, cu o formulă basic de multivitamine şi multiminerale”. „Acest lucru poate conferi o pavăză împotriva unor probleme care apar şi care sunt asociate cu această etapă delicată”, a spus medicul nutriţionist.