Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 2 din 2 REZULTATE

Medic: Mamografia 3D permite detectarea și diagnosticarea precoce a tumorilor mamare

Mamografia digitală cu tomosinteză, mamografia 3D, este în prezent cea mai modernă tehnică de screening şi de diagnostic a cancerului de sân, în stadii incipiente, afirmă pentru Agerpres Ioana Neciu, medic primar radiologie imagistică medicală, competenţe Ecografie generală şi Senologie la Spitalul Militar Central.

”Tomosinteza înseamnă că în timpul unei scanări sunt achiziţionate mai multe proiecţii ale sânului din unghiuri multiple. Ulterior, proiecţiile sunt procesate obţinând o serie de imagini ale ţesutului mamar cu grosime de un milimetru, astfel încât ele sunt folosite pentru a realiza o reconstrucţie tridimensională a sânului. Aparatul deţine o tehnologie direct digitală, permiţând vizualizarea imediată atât a proiecţiilor, cât şi a imaginii 2D şi a imaginii recompuse 3D a sânului. Softul de ultimă generaţie permite realizarea imaginilor 2D în timpul vizualizării imaginilor de tomosinteză, astfel se elimină expunerea ulterioară la radiaţia X şi se reduce gradul de iradiere a sânului”, explică medicul.

Care sunt avantajele unei astfel de mamografii

În ceea ce priveşte avantajele unei astfel de proceduri, ea arată că, prin obţinerea de imagini tridimensionale ale sânului se permite reducerea interferenţei şi a suprapunerilor de ţesut, astfel încât pot fi evidenţiate mult mai uşor leziunile canceroase, mai ales la femeile cu sân dens, care prezintă un risc crescut (factori de risc de cancer mamar existenţi în familie sau cu antecedente personale care favorizează apariţia bolii).

”Mamografia clasică este o expunere pe un film radiologic simplu, în timp ce mamografia digitală se face pe suportul digital, electronic şi avantajul este că cel din urmă este mai sensibil şi atunci doza de iradiere este scăzută (de 10 ori mai mică decât la mamografia clasică) şi rezoluţia este mai mare (calitate superioară a imaginilor)”, explică medicul.

Dr. Ioana Neciu susţine că nu există contraindicaţii pentru mamografia 3D, dar există reguli.

”Până la 40 de ani, sânul femeii este dens şi informaţiile furnizate de mamografie sunt reduse. În acest caz, raportul dintre beneficiu-risc este în favoarea riscului. De aceea, în toate ţările, screeningul se face la vârsta de peste 40 de ani, mamografia digitală fiind principala metodă de depistare precoce a cancerului mamar, la femeile cu vârsta peste 40 de ani. După această vârstă, controlul se realizează la o perioadă de 1-2 ani. În cazul persoanelor care au vârsta sub 40 de ani, se face mamografie la recomandarea medicului, ca o excepţie de la regulă, la femeile care au leziuni suspecte, depistate ecografic. Femeile gravide, de obicei, nu fac mamografie. Doza de iradiere la mamografie este foarte mică, mult mai mică decât la o examinare computer-tomografică sau alte radiografii, în special cu mamograful de ultimă generaţie. Mamografia digitală cu tomosinteză este adecvată în cazul tuturor femeilor, inclusiv a celor cu ţesut mamar dens”, detaliază dr Neciu.

Se reduc rezultatele incerte

Medicul menţionează că procedura este foarte puţin dureroasă, dar, spre deosebire de mamografia clasică, senzaţia de durere este mai mică în cazul mamografiei digitale.

”Tomosinteza sânului reduce semnificativ rezultatele incerte, aceasta fiind gândită pentru a rezolva limitările mamografiei convenţionale digitale. Tomosinteza a fost introdusă în screening tocmai pentru a reduce rata cancerelor de interval – acele cancere depistate în intervalul dintre două examinari, dat fiind faptul că aceasta detectează leziuni mai mici, comparativ cu mamografia analogă şi mamografia digitală convenţională.
Studiile au arătat că mamografia cu tomosinteză are avantaje mamografiei digitale, cu o rată mai mare a identificării leziunilor canceroase şi o reducere importantă a investigaţiilor suplimentare inutile. Dacă pe o mamografie normală aveai bănuiala că este sau nu o leziune, cu tomosinteza te lămureşti şi nu mai chemi pacientul la 6 luni la un alt control, ceea ce înseamnă că scade iradierea şi se reduc expunerile suplimentare. Tot datorită tomosintezei, scade numărul biopsiilor şi intervenţiilor chirurgicale inutile”, mai spune dr Ioana Neciu.

În context, ea afirmă că mamografia digitală cu tomosinteză permite detecţia şi diagnosticarea precoce a tumorilor mamare – chiar şi a celor de mici dimensiuni – şi creşte acurateţea diagnosticului.

”Detectarea precoce a cancerului mamar creşte şansele de reuşită a tratamentului şi, implicit, se reduce numărul deceselor cauzate de cancer de sân la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani şi, în special, la cele după 50 de ani. Chiar şi în cazul investigaţiilor cu rezultate favorabile se recomanda repetarea mamografiilor anual, mai ales dacă există antecedente de cancer în familie. Cancerele depistate în stadii incipiente necesită mai puţine intervenţii chirurgicale invazive, chimioterapie mai puţin toxică şi permit utilizarea tehnicilor chirurgicale care conservă sânul, toate acestea ducând la un rezultat mai bun şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientelor”, conchide dr. Ioana Neciu.

De ce recidivează cancerul de sân? Cercetătorii încearcă să afle

Riscul de recurenţă planează asupra femeilor care au învins cancerul mamar, uneori până la 20 de ani de la primirea primului diagnostic. Un studiu încearcă să identifice persoanele cele mai expuse acestui risc, pentru ca acestea să poată beneficia de tratamente mai bune, relatează AFP.

Printre factorii cunoscuţi care influenţează riscul de recurenţă se numără vârsta pacientei, dimensiunea şi natura tumorii sau prezenţa celulelor canceroase în ganglionii limfatici.

Rata de recidivă şi motivele acesteia rămân însă „puţin înţelese”, subliniază un studiu publicat în revista Nature.

Pentru a înţelege mai bine fenomenul, cercetătorii au analizat date prelevate de la 3.000 de paciente din Marea Britanie şi Canada diagnosticate cu cancer mamar între anii 1977 şi 2005.

Toate aceste date au fost utilizate pentru dezvoltarea unui model informatic cu ajutorul căruia au fost identificate patru subgrupuri cu ”un risc deosebit de ridicat de recurenţă târzie” a cancerului, după cum a explicat autoarea principală a studiului, Christina Curtis, de la Universitatea Stanford din Statele Unite.

Potrivit studiului, aproximativ un sfert dintre femeile afectate de cea mai comună formă de cancer de sân au prezentat un risc de recurenţă a bolii situat între 42% şi 55% în următorii 20 de ani.

Tratamente suplimentare

”Până în prezent nu ştiam prea bine să identificăm aceste subgrupuri de femei care ar putea beneficia de (analize pentru) depistare sau de tratament”, a declarat Christina Curtis.

Studiul deschide noi căi pentru tratamente suplimentare în vederea tratării cancerului de sân prin identificarea modificărilor genetice în cazul fiecăruia dintre cele patru subgrupuri de risc. Aceste modificări sunt asociate procesului de formare a tumorii.

”Unele dintre aceste modificări ar putea fi vizate de terapii, ceea ce deschide calea către posibile tratamente noi, deşi este încă nevoie de teste în cadrul studiilor clinice”, a precizat Christina Curtis pentru AFP.

Totodată, studiul a identificat pacientele cu un risc de recurenţă puţin probabil în următorii cinci ani.

„Aceasta ar putea contribui la îmbunătăţirea monitorizării şi clasificării pacientelor, spre exemplu prin determinarea celor care ar putea beneficia de tratamente pe perioade mai îndelungate sau diferite”, a adăugat Curtis.