Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 2 din 2 REZULTATE

Cum se poate trata scarlatina. Sfaturile specialistului

Frigul și sezonul rece este favorabil și îmbolnăvirilor celor mici. La scarlatină de exemplu sunt mai expuși copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani. Și această boală a copilăriei, ca și altele, este însoțită de erupții specifice.

„Scarlatina este cauzată de streptococul beta-hemolitic din grupa A, care se poate transmite prin strănut, tuse, secreții nazale, prin contactul cu obiectele contaminate, cum ar fi jucăriile“, explică dr. Mihai Bronea, medic generalist pediatrie.

Cum se pune diagnosticul

Având în cedere ușurința cu care se transmite, scarlatina duce la apriția unor focare epidemice în grădinițe sau școli, mai ales în perioadele de frig. „Copilul bolnav poate fi contagios cât timp streptococul este prezent în nas și gât, până la începerea tratamentului. Medicul pune diagnosticu de scarlatină după efectuarea exudatului faringian, care se recoltează dimineața, înainte de spălatul pe dinți și micul dejun“, continuă medicul.

Cum debutează boala

Perioada de incubație este de cel mult 10 zile. Scarlatina se manifestă prin febră, dureri de cap, inflamația gâtului și amigdalelor (angina), alterarea stării generale și uneori prin vărsături.

„După o zi sau două apare erupția cutanată, mai întâi pe gât și pe torace, mai apoi răspândindu-se pe tot corpul în numai 24 de ore. Erupția în cazul acestei boli este roșie, aspră la pipăit și produce mâncărime. De asemenea, micuțul are buzele foarte roșii, iar obrajii capătă o culoare roz-roșiatică. După câteva săptămâni, erupția pălește, devine stacojie și dispare“, spune specialistul.

Cum se administrează penicilina în scarlatină

Copilul bolnav de scarlatină trebuie internat în spital aproximativ o săptămână. Terapia recomandată este penicilina. „Tratamentul scarlatinei se face cu penicilină G în injecții intramusculare, la 8 ore. După trei zile se poate trece la penicilina V în doze ceva mai mari. În total, terapia poate dura undeva între 7 și 10 zile. După externare, în a șaptea, a 14-a și a 21-a zi se va administra moldamin, pentru a acoperit perioada când pot apărea complicații imunologice“, explică dr. Bronea.

Aceste tratament se adresează febrei, cefaleei și durerilor la înghițire. În general, dacă tratamentul este urmat corect, scarlatina are o evoluție benignă. Posibilele complicații pot afecta inima (endocardita bacteriană), articulațiile sau rinichii.

Tratamentul include și asigurarea unei igiene a tegumentelor și mucoaselor, dezinfecția continuă a obiectelor care au fost contaminate de secrețiile orofaringiene și nazale, eliminate la începutul bolii. Baie se face numai după ce copilul s-a vindecat.

„Spre deosebire de multe alte boli ale copilăriei, scarlatina nu poate fi prevenită prin vaccinare. Ca măsură de prevenție și pentru limitarea riscului de îmbolnăvire copiii trebuie să se spele des pe mâini“, conchide dr. Bronea.

Viața de coșmar a unei adolescente: orice mânca îi provoca dureri

Viața Andreei (16 ani) și a familiei ei a luat brusc o turnură dramatică atunci când medicii i-au dat tinerei diagnosticul de rectocolită ulcero-hemoragică. Aceasta este o boală care constă în inflamația cronică a intestinului și a colonului.

Până să primească acest diagnostic, Andreea nu a mai fost niciodată bolnavă. De altfel, nu fusese o fire bolnăvicioasă, și era foarte enrgică și veselă. Dar, când au apărut simptome precum diaree severă, crampe abdominale și senzația permanentă de balonare viața ei nu a mai una normală, precum cea a oricărui adolescent.

Ajutor de specialitate

„Am avut un eveniment nefericit în viața personală, am avut un deces în familie care mi-a provocat un șoc emoțional, și de atunci durerile nu au mai încetat să apară. Starea mea de sănătate se agrava pe zi ce trecea. Am ținut regim, dar fără folos. Orice mâncam îmi provoca dureri“, povestește Andreea.

Inițial, nici ea și nici familia nu și-au dorit ca tânăra să ajungă pe patul de spital. Dar fără ajutorul medicilor nu se mai putea. Primul medic la care a ajuns a preferat să rămână rezervat în privința diagnosticului. A ajuns apoi la un al doilea specialist pentru investigații mai amănunțite. „Simțeam nevoia să merg la WC chiar și atunci când eram pe stradă, oriunde. Asta nu era o viață normală“.

Regim strict

Primul dagnostic pe care Andreea l-a primit în urma unei colonoscopii amănunțite a fost de colită nespecifică. A primit un tratament puternic, dar acesta nu a dat niciun rezultat. Abia al treilea medic i-a pus diagnosticul final, și cel corect de rectocolită ulcero-hemoragică, o boală intestinală inflamatoare.

„Mi-au prescris și cortizon la tratamentul inițial, în urma căruia m-am îngrășat foarte mult. Medicii au decis, apoi, să treacă la următoarea etapă. Mi-au administrat un imunosupresor, care însă m-a distrus de tot. Tot timpul mă îmbolnăveam de ceva pentru că sistemul meu imunitar era distrus. În prezent, sunt zile în care mă simt mai bine și încerc să țin boala sub control“, povestește Andreea.

După experiența prin care a trecut, Andreea ține un regim alimentar strict, bazat mai mult pe orez, carne fiartă sau la grătar. Stă departe de fructe și legume, pe cât posibil, pentru că acestea îi provoacă fermentații severe.„Am foarte mare grijă ce mănânc. Iau antiinflamatoare și tratamente naturiste pe bază de argilă și afine. Sper ca într-o zi coșmarul ăsta să se termine și să mă vindec, să pot mânca și eu ce-mi place“, conchide Andreea.