Specialiștii spun că stresul cronic poate accelera procesul de îmbătrânire. Prin intensitatea și durata lui, stresul cronic poate fi o amenințare pentru starea fizică și psihică. Din această cauză, poate favoriza sau grăbi apariția unor boli, iar alteori poate întârzia vindecarea.
Slăbește imunitatea
În condiții de stres, organismul produce un hormon numit cortizol. Acesta poate favoriza o slăbire a sistemului imunitar, determinând implicit o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.
Stările tensionate prelungite dăunează imunității prin mai multe mecanisme. Unul dintre acestea este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor sistemului imunitar. Stresul încetinește și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care produc îmbolnăvire.
Favorizează apariția problemelor cardiovasculare
În condiții de stres cronic, inima este nevoită să lucreze mai mult, pe termen lung, ceea ce duce la apariția unor probleme cardiace. Stresul acut cauzat de o emoție foarte puternică poate provoca un infarct în câteva minute sau ore.
Șocul se poate manifesta, pe plan fizic, prin: bătăi mai rapide ale inimii, prin îngustarea arterelor, diminuarea volumului sangvin și prin tendința sângelui de a se coagula mai repede. Aceste modificări duc la apariția unor tulburări cardiace. De asemenea, stresul cronic poate întreține factorii de risc cardiovascular: hipertensiunea, colesterolul și excesul de greutate.
Cauzează insomnii
Între somn și depresie există o legătură foarte strânsă. Stările tensionate duc la perturbarea ciclurilor somn-veghe. Lipsa somnului este, în sine, o cauză a stresului, creând astfel un cerc vicios. Stresul activează sistemul nervos simpatic (cel care, printre altele, poate mobiliza organismul să răspundă solicitărilor din mediu) și axa hipotalamus-hipofiză-glande suprarenale (acestea din urmă secretă cortizolul). Prin eliberarea hormonilor stresului, se creează o stare de hipervigilență, incompatibilă cu somnul.
Provoacă dureri de spate sau de umeri
Stresul cronic poate influența și tonusul muscular. Legătura dintre ele este pusă tot pe seama hormonilor stresului, care intensifică activitatea mușchilor. Astfel, sunt determinate tensiuni musculare,care scad fluxul de sânge spre țesuturi. Mușchii încordați duc la apariția durerilor de spate, de gât sau de umeri.
Pot apărea probleme de sănătate mintală
Existența stresului cronic pe perioade lungi de timp poate determina schimbări la nivelul creierului. Această situație poate favoriza aparițiaunor probleme precum anxietatea, atacurile de panică, diverse fobii, depresie, adicții (de alcool ori de droguri) și modificări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie).
Perturbă digestia
Multe persoană reclamă faptul că au probleme cu digestia atunci când se confruntă cu perioade mai tensionate. Este demonstrat științific că stresul afectează mișcările intestinale. Cele mai frecvente tulburări sunt: durerile de stomac, refluxul gastric, balonarea, diareea, constipația. Stresul poate juca un rol important și în apariția arsurilor gastrice.
Scade dorința sexuală
Perioadele de stres pot fi foarte dificile și pentru femei și pentru bărbați din punct de vedere al problemelor sexuale. La bărbați pot apărea dificultăți de erecție, ejaculare precoce, scăderea sau lipsa dorinței sexuale, iar la femeie dificultatea de a obține orgasmul.
Poate cauza unele boli de piele
Stresul poate declanșa sau agrava anumite boli de piele. Legătura dintre ele se poate explica prin faptul că pielea și sistemul nervos central provin din același țesut celular, ectodermul, stratul exterior al embrionului.
Din această cauză, stresul, oboseala și tulburările emoționale se pot „citi“ și pe piele. La nivel cutanat se pot produce reacții antinflamatoare care se manifestă prin roșeață sau eczeme. Hormonii stresului pot duce și la vasoconstricția vaselor, prin urmare, la nivelul pielii ajung mai puține substanțe nutritive, ceea ce explică paloarea. Înperioadele stresante apar sau se agravează acneea, cuperoza, vitiligo, dermatita seboreică și cea atopică,psoriazisul și lupusul.