Arhive activitate - Sanatate 7

Boala l-a convins să dea la Facultatea de Medicină

Deși s-a lupta cu boala încă din adolescență, Bogdan a învățat împreună cu familia sa, să lupte. Să lupte pentru sănătate, pentru ceea ce-și dorește, pentru bine. În prezent, tânărul studiază medicina, oferind ajutor celor care trec prin aceleași probleme ca ale lui.

Bogdan are 24 de ani și a fost diagnosticat cu artrită la 15 ani. O vârstă a întrebărilor și răspunsurilor, a frământărilor și planurilor, a dorințelor și bucuriilor. Problema de sănătate a lui Bogdan a pus la încercare întreaga familie. Diagnosticul de artrită idiopatică juvenilă (boală autoimunp cronică manifestată prin inflamarea persistentă a articulațiilor) a fost un obstacol pe care, în cele din urmă, au reușit să-l depășească.

„Eu și părinții mei am fost foarte surprinși atunci când am aflat diagnosticul. Am trecut prin toate fazele bolii: de la negare până la frustrare, îngrijorare și anxietate. Pentru că era ceva necunoscut, pentru că nu știam niciunul cum să reacționăm și pentru că nu ne venea să credem că viața mea urma să se schimbe pentru totdeauna“, povestește Bogdan.

Fără activitate fizică

El își amintelte că imediat după aflarea diagnosticului a trebuit să facă mai multe schimbări, tocmai pentru a reuși să țină sub control boala. Mai întâi, a renunțat la orice formă de activitate fizică, chiar și recreațional, ca mai apoi să fie nevoit să acorde atenție propriei greutăți. „Ca orice om, m-am speriat foarte tare atunci când nu mi-am mai putut folosi picioarele și nu am mai putut fi activă. Voiam și eu să ies cu prietenii la fotbal sau tenis. Din păcate, nu am mai putut. Dar prietenii mei m-au înțeles încă de la început. Din păcate, au aflat mai tîzriu, pentru că eu încă nu-mi dădeam seama ce mi se întâmplă, și am fost reticent în a-mi dezvălui boala“, povestește Bogdan.

Experiența de viață, o provocare

Una dintre marile dezamăgiri din acea perioadă a adolescenței a fost că nu a putut să facă aceleași lucruri ca prietenii lui. Ajutat de familia lui, a reușit să înțeleagă că trebuie să accepte unele compromisuri, tocmai pentru a merge mai departe. „Din fericire, pot spune că mă număr printre norocoșii care nu au avut parte de efecte secundare ale tratamentului. Starea de somnolență și ușoarele probleme digestive au fost singurele neplăceri pe care a trebuit să le depășesc. Acum nu pot decât să consider trările trecute ca fiind o provocare aleatorie. Alegerea profesiei din prezent a fost determinată de experiența mea, e adevărat. Alături de cadrul medical al cărui pacient încă sunt, afecțiunea a fost scânteia care a aprins flacăra pasiunii pentru medicină, încă din adolescență“, mărsturisește tânărul. În prezent este în ultimul an la Facultatea de Medicină.

Cum să rămâi în formă la menopauză

Nu puțini sunt cei care consideră că menopauza este începutul bătrâneții. Nimic mai fals. Pentru că există remedii și produse cosmetice care ajută la menținerea tonusului și aspectului tânăr, menopauza nu mai este așa de speriat.

Femeile care intră la menopauză trebuie să se îngrijească mai mult de ele. Trebuie să aibă grijă de piele, de picioare și să mănânce mai puțin și mai bine.

Ai grijă de piele

Odată cu menopauza, piele pare să înceapă să se usuce, devenind mult mai sensibilă și pierzând în mod vizibil din elasticitate și fermitate. Cremele, laptele de corp și emulsiile bogate în uleiuri necesare pielii trebuie folosite din abundență după băi hidratante.

Îngrijește-ți picioarele

Odată cu vârsta, se poate instala și senzația de „picioare grele“. Trebuie evitată aceeași poziție timp îndelungat, în picioare sau șezând. Schimbarea poziției din când în când este mai mult decât necesară. Seara, înainte de culcare, ridică-ți picioarele pe spătarul unui scaun sau al canapelei, pentru îmbunătățirea circulației sangvine. Masează-ți picioarele de jos înspre genunchi cu o cremă pe bază de camfor sau mentol. Dacă nu-ți place mișcarea fizică, sportul, poți găsi variante pentru a te mișca mai mult. Grădinărește, fă piața și cumpărăturile mergând pe jos, plimbă-te cu membrii familiei prin parc.

Mănâncă mai puțin și mai bine

Fructele și legumele nu trebuie să lipsească din dieta ta. La fel și cerealele integrale, lactatele și peștele. Pentru că odată cu înaintarea în vârstă se reduce senzația de sete, instalându-se astfel mai ușor deshidratarea, este necesar să bei doi litri de apă pe zi.

Memoria vârstnicilor, afectată de orele multe petrecute în fața televizorului

Persoanele în vârstă, care petrec zilnic mai mult de trei ore în faţa televizorului, suferă de o degradare a memoriei într-un ritm accelerat, relatează cotidianul britanic The Telegraph, citând un studiu de specialitate.

Un nou studiu cu participarea a 3.662 de adulţi a constatat un declin semnificativ al aptitudinilor care ţin de memoria verbală o dată cu creşterea timpului petrecut de aceştia în faţa televizorului.

Cercetătorii au folosit teste de memorie şi fluenţă pe acelaşi grup de oameni, la o distanţă de şase ani. Ei au constatat că persoanele care petreceau în medie mai puţin de trei ore pe zi în faţa televizorului au prezentat o degradare de aproximativ 4-5%, în vreme ce subiecţii care aveau tendinţa de a viziona emisiunile tv mai mult timp pe zi au ajuns la o degradare medie de 8-10%.

Stres cognitiv

Echipa de cercetători de la University College London este de părere că natura „alertă dar pasivă” a privitului la televizor ar putea crea un stres cognitiv care contribuie la declinul memoriei.

În acelaşi timp, se ştie că persoanele vârstnice care stau mai mult la televizor sunt mai puţin dispuse să se angajeze în activităţi care contribuie la păstrarea capacităţilor mentale, cum ar fi cititul sau participarea la acţiuni interactive precum folosirea internetului sau angrenarea în jocuri video.

Autorii studiului spun că este posibil ca vizionarea emisiunilor tv să fie un factor de risc major pentru instalarea demenţei senile, dar atenţionează că este nevoie să se facă cercetări suplimentare pentru a se face o corelaţie.

„În timp ce vizionarea programelor televiziunii poate avea, de asemenea, beneficii, cum ar fi beneficiile educaționale de pe urma vizionării documentarelor și beneficiilor precum relaxarea, ca modalitate de reducere a stresului, în general aceasta adulții cu vârste peste 50 de ani ar trebui să încerce să se asigure că vizionarea programelor televiziunii este echilibrată și completată cu alte activități contrastante”, spune dr. Daisy Fancourt, parte din această cercetare.

Noul studiu a fost publicat în revista Scientific Reports.

Cum se poate preveni demența

Deşi nu există un tratament curativ pentru demenţă, ştiinţa a demonstrat în numeroase situaţii că există mijloace de prevenire sau cel puţin de întârziere a apariţiei maladiei. Publicaţia belgiană Le Vif prezintă cinci moduri de prevenţie.

1. Greutatea fizică și activitatea fizică regulată
Diabetul și obezitatea se numără printre factorii de risc ai demenței. Odată cu vârsta, riscurile se pot chiar dublaa. De asemenea, se pare că demența poate fi asociată cu colesterolul ridicat și cu o tensiune arterială mare. Pentru a reduce la maximum acești factori de risc, se recomandă monitorizarea greutății corporale și îngrijirea sănătății cardiovasculare.

O activitate fizică viguroasă și regulată ajută la păstrarea mai îndelungată a facultăților mintale. În unele cazuri, exercițiile ușoare, cum ar fi mersul pe jos, pot fi de asemenea eficiente.

Starea activă permite îmbunătățirea funcțiilor cognitive. De asemenea, încă de la o vârstă fragedă, se recomandă să se acorde atenție evitării unor sporturi supuse unor traumatisme craniene repetate, cum ar fi boxul sau fotbalul. Există tot mai multe dovezi că traumatisme de acest gen, chiar moderate, cresc riscul de a dezvolta anumite forme de demență pe termen lung.

2. O stimulare cognitivă continuă
Persoanele cu mai mulți ani de studiu sunt mai puțin expuse la demență. De asemenea, acest lucru ajută la întârzierea apariției bolii. Dar nici pentru celelalte, nu este totul pierdut!

Încercarea de lucruri noi pe măsură ce îmbătrâniți poate fi la fel de benefic. Aceasta include, de exemplu, hobby-uri noi, învățarea unor limbi străine sau abilități, sau orice activitate intelectuală cotidiană (cuvinte încrucişate, sudoku, jocuri de societate etc).

3. O viaţă socială activă
Studiile au constatat că prin continuarea socializării odată cu înaintarea în vârstă (ieșiri, activități culturale, voluntariat …) oamenii se protejează împotriva demenței. În plus, persoanele care întrețin o rețea socială mai mare tind să aibă funcții cognitive mai bune.

4. O dietă mediteraneană?
Oamenii de ştiinţă nu au fost încă în măsură să stabilească în mod clar ce grupuri de alimente, vitamine sau alţi nutrienţi influenţează sau nu riscul de demenţă. Dar câteva studii s-au concentrat mai precis asupra dietei mediteraneene, care, prin reducerea hipertensiunii arteriale, ar putea favoriza amânarea simptomelor de demență.

Această dietă constă în principal din fructe, legume, ulei de măsline, pește și supliment de cereale, inclusiv cantități mici de carne.

5. Un model de somn stabil și relaxant
Tulburările și lipsa somnului sunt asociate cu un risc crescut de declin cognitiv pe termen lung. Este esențială adoptarea unui ritm de somn regulat și suficient de odihnitor. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă încă nu au putut determina dacă unele disfuncţii legate de somn ridică mai multe probleme decât altele.