Migrenele și durerile de cap obișnuite sunt două afecțiuni neurologice frecvente, dar care diferă semnificativ în ceea ce privește simptomele și abordările de tratament. În timp ce durerile de cap obișnuite sunt adesea de intensitate moderată și pot fi gestionate ușor cu analgezice, migrenele sunt mult mai severe și pot afecta grav calitatea vieții pacientului. Acestea sunt însoțite de simptome suplimentare, cum ar fi greața, sensibilitatea la lumină și sunete, iar în cazurile de migrenă cu aură, pot apărea chiar tulburări vizuale. În acest context, tratamentele disponibile pentru migrene severe includ atât medicamente specifice, cât și modificări ale stilului de viață, cu scopul de a reduce frecvența și intensitatea atacurilor. În plus, identificarea factorilor declanșatori și gestionarea acestora joacă un rol esențial în prevenirea migrenelor recurente.
Având în vedere că în domeniul afecțiunilor neurologice, precum migrenele, este esențială informarea corectă și de încredere, am apelat la expertiza unui specialist pentru a oferi o perspectivă detaliată asupra acestora. Astfel, am luat legătura cu doamna doctor neurolog Camelia Lențoiu.
Sănătate7: Care este diferența dintre o migrenă și o durere de cap obișnuită, iar ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru migrene severe?
Dr. Camelia Lențoiu: Migrena și durerea de cap obișnuită sunt două afecțiuni diferite atât prin mecanismul lor de apariție, cât și prin intensitatea simptomelor. O durere de cap obișnuită, cum ar fi cefaleea de tensiune, este de obicei difuză, moderată ca intensitate și poate fi declanșată de stres, oboseală sau deshidratare. De regulă, cedează rapid la analgezice uzuale și nu este însoțită de alte simptome semnificative. Migrena, pe de altă parte, este o afecțiune neurologică complexă, caracterizată prin dureri pulsatile, localizate de obicei pe o singură parte a capului și însoțite de greață, sensibilitate la lumină și sunete sau chiar tulburări vizuale în cazul migrenei cu aură. Atacurile pot dura de la câteva ore la câteva zile și afectează semnificativ calitatea vieții pacientului.
Tratamentul migrenelor severe include atât terapii medicamentoase, cât și modificări ale stilului de viață. În faza acută, se folosesc analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene sau medicamente specifice, cum ar fi triptanii, care acționează direct asupra mecanismului migrenos. Pentru prevenirea episoadelor recurente, se pot recomanda beta-blocante, antidepresive, anticonvulsivante sau anticorpi monoclonali anti-CGRP, în funcție de severitatea și frecvența atacurilor. Pe lângă tratamentul medicamentos, evitarea factorilor declanșatori, o rutină de somn regulată, hidratarea corespunzătoare și tehnicile de gestionare a stresului sunt esențiale în controlul migrenelor pe termen lung.
Sănătate7: Există factori declanșatori specifici care contribuie la apariția migrenelor, iar neurologii pot ajuta pacienții să îi identifice și să le evite?
Dr. Camelia Lențoiu: Migrenele pot fi declanșate de o varietate de factori, care diferă de la o persoană la alta, dar există anumite elemente comune identificate frecvent. Printre cele mai întâlnite se numără stresul, lipsa somnului, schimbările hormonale, anumite alimente și băuturi (precum ciocolata, brânzeturile maturate, cafeaua sau alcoolul), precum și expunerea la lumini puternice sau mirosuri intense. Neurologii au un rol esențial în ajutarea pacienților să identifice acești factori printr-o evaluare detaliată a istoricului medical și prin recomandarea unui jurnal al migrenelor, unde pacienții pot nota frecvența, intensitatea și posibilele cauze ale fiecărui episod. Odată identificați, evitarea sau gestionarea lor devine o strategie importantă în reducerea frecvenței și severității atacurilor. În plus, medicii pot sugera măsuri personalizate, cum ar fi ajustarea dietei sau adaptarea programului de somn, contribuind astfel la un control mai eficient al migrenei.
Sănătate7: Migrenele pot fi legate de factori genetici? Există o predispoziție ereditară pentru această afecțiune?
Dr. Camelia Lențoiu: Da, migrena este o afecțiune cu o componentă genetică importantă, iar numeroase studii demonstrează o predispoziție ereditară semnificativă. Persoanele cu antecedente familiale de migrenă, în special rude de gradul întâi, prezintă un risc mai mare de a dezvolta această patologie, ceea ce sugerează o influență genetică asupra mecanismelor implicate în apariția crizelor. Cercetările genetice au identificat mutații specifice asociate cu anumite forme de migrenă, cum ar fi migrena hemiplegică familială, unde sunt implicate gene ce reglează transportul ionilor și activitatea sinaptică neuronală. În formele comune de migrenă, predispoziția ereditară pare să fie poligenică, implicând interacțiuni complexe între multiple variante genetice și factori de mediu. Deși factorul genetic contribuie la susceptibilitatea individuală, expresia clinică a migrenei este influențată de factori externi, precum stresul, ritmul circadian, dieta și modificările hormonale. Identificarea acestor elemente și integrarea unor strategii personalizate de prevenție sunt esențiale pentru un management optim al afecțiunii.
Sănătate7: În ce măsură alimentația influențează apariția migrenelor? Există anumite alimente care pot contribui la apariția acestora?
Dr. Camelia Lențoiu: Alimentația joacă un rol important în apariția și frecvența episoadelor de migrenă, iar anumite alimente pot acționa ca factori declanșatori la persoanele predispuse. Sensibilitatea la diferiți compuși variază individual, însă există o serie de alimente și substanțe chimice frecvent asociate cu declanșarea crizelor. Printre cele mai cunoscute alimente implicate se numără cele care conțin tiramină precum: brânzeturi maturate, mezeluri, alimente fermentate, glutamat monosodic, prezent în unele produse procesate și fast-food, nitrați și nitriți, din carne procesată, îndulcitori artificiali și băuturi cu cofeină sau alcool, în special vinul roșu și berea.
De asemenea, ciocolata, unele fructe citrice și alimentele foarte sărate sau grase pot favoriza apariția migrenelor la anumite persoane. Pentru a identifica legătura dintre dietă și migrenă, pacienților li se recomandă să țină un jurnal alimentar, notând alimentele consumate înaintea unui episod. Pe baza acestor observații, se pot adopta ajustări personalizate, eliminând sau limitând consumul alimentelor suspectate. O dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali și menținerea unui orar regulat al meselor contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de declanșare a crizelor.
În concluzie, migrenele reprezintă o afecțiune complexă care diferă considerabil de durerile de cap obișnuite prin intensitatea simptomelor și impactul asupra vieții pacientului. Tratamentul eficient al migrenelor severe necesită o abordare personalizată, care include atât intervenții medicamentoase, cât și modificări ale stilului de viață, precum gestionarea factorilor declanșatori și adaptarea dietei. Deși migrena poate avea o componentă genetică importantă, identificarea cauzelor individuale și monitorizarea acestora sunt esențiale pentru controlul acestei afecțiuni. Cu o gestionare adecvată, pacienții pot învăța să trăiască cu migrene într-un mod care minimizează impactul acestora asupra activităților zilnice.
Camelia Lențoiu este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, cu rezidențiatul încheiat în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, având stagii de pregătire în Franța și Italia în epileptologie. Din septembrie 2024 este medic neurolog cu supraspecializare în epileptologie în cadrul Spitalului Monza.
