Hepatita virală, în special tipurile A, B și C, continuă să fie o problemă majoră de sănătate globală, cu un impact semnificativ asupra persoanelor afectate. Deși tratamentele pentru hepatita C au evoluat considerabil în ultimii ani, în special datorită medicamentelor antivirale directe, complicațiile severe, precum ciroza hepatică și cancerul hepatic, rămân provocări importante.
Sănătatea este un subiect esențial, astfel am luat legătura cu domnul doctor David Marica pentru a ne oferi câteva răspunsuri despre tratamentele recente pentru hepatita A, B și C, măsurile de prevenire a progresiei cirozei și importanța depistării precoce a cancerului hepatic.
Sănătate7: Hepatita virală (tipurile A, B, C) rămâne o problemă de sănătate globală. Cum evoluează tratamentele pentru hepatita C și ce progrese au fost făcute în domeniu?
Dr. David Marica: Tratamentul pentru hepatita C cuprinde o asociere dintre antivirale directe și cele specifice pentru virusul C. Tratamentul durează două, trei, sau chiar până la șase luni, în funcție de stadiul bolii, dacă vorbim de o hepatită cronică sau, în cazul cel mai grav, de stadiul de ciroză. Tratamentele noi pentru hepatita C sunt interferon-free, adică fără interferon, și constau în administrarea unor pastile. În general, au o eficiență foarte mare în tratarea și vindecarea completă a virusului C.
Sănătate7: Ce înseamnă ciroza hepatică și care sunt semnele timpurii ale acestei afecțiuni? Există metode de prevenire a progresiei bolii?
Dr. David Marica: Ciroza hepatică reprezintă stadiul final al tuturor bolilor cronice ale ficatului. Este caracterizată de înlocuirea țesutului normal hepatic cu țesut fibros, iar pe alocuri există țesut hepatic normal restant. Metodele de prevenire a progresiei bolii, cu excepția cauzei care a produs ciroza, de exemplu hepatitele virale, constau în tratamentul cauzei, adică tratamentul hepatitelor care au dus la ciroză, oprirea consumului de alcool, în cazul cirozei alcoolice, sau tratamentele pentru bolile autoimune, în cazul cirozelor autoimune.
Nu există un model standard de oprire a progresiei bolii, ci mai degrabă se tratează cauzele care au dus la apariția cirozei și ulterior se monitorizează pacientul. În aceeași ordine de idei, cancerul hepatic trebuie monitorizat la toți pacienții diagnosticați cu ciroză hepatică, deoarece aceștia au un risc crescut de dezvoltare a acestuia. Astfel, o dată la șase luni se va efectua ecografia abdominală pentru a depista cancerul hepatic în stadiu incipient, iar pentru analize suplimentare se poate recolta Alpha Feto Proteina (AFP), care este un indicator tumoral pentru cancerul hepatic.
Sănătate7: Cum se poate depista cancerul hepatic într-un stadiu incipient? Care sunt factorii de risc pentru cancerul hepatic?
Dr. David Marica: Pentru cancerul hepatic se folosește ecografia abdominală efectuată o dată la șase luni la pacienții cunoscuți cu ciroză hepatică, în asociere cu AFP-ul. Alte tehnici mai avansate, cum ar fi utilizarea substanțelor de contrast sau RMN-ul cu protocol hepatic, sunt folosite în cazuri mai rare sau dacă există deja suspiciunea dezvoltării unui cancer hepatic.
Sănătate7: Ce părere aveți despre utilizarea noilor tehnologii în diagnosticarea bolilor hepatice și gastrointestinale, precum inteligența artificială sau analizele de biochimie avansată?
Dr. David Marica: Din păcate, aceste investigații, precum inteligența artificială sau biochimia avansată, nu ne ajută în cazul cancerelor hepatice la momentul actual. Sperăm însă că, în viitor, vor deveni instrumente utile în diagnostic.
În concluzie, hepatita virală rămâne o problemă majoră de sănătate globală, dar tratamentele recente pentru hepatita C au adus progrese semnificative, oferind șanse mari de vindecare. Totuși, ciroza și cancerul hepatic necesită o monitorizare atentă și depistare precoce. Tehnologiile avansate, cum ar fi ecografia și analizele AFP, sunt esențiale în gestionarea acestor afecțiuni, iar speranța pentru viitor rămâne în utilizarea inteligenței artificiale și a biochimiei avansate în diagnostic.
Dr. David Marica este doctor specialist în gastroenterologie și hepatologie. A terminat facultatea de medicină în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și rezidențiatul la Spitalul Clinic Colentina din București. În prezent, este coordonatorul departamentului de gastroenterologie la Spitalul Monza din București și medic la Clinica Milena, având la activ peste 800 de endoscopii și colonoscopii, atât diagnostice, cât și terapeutice.