Alzheimer și demența: speranțe și progrese în cercetare

0

Boala Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative reprezintă provocări majore pentru sănătatea publică, având un impact semnificativ asupra pacienților și familiilor acestora. În acest context, neurologia joacă un rol esențial în gestionarea simptomelor și în îmbunătățirea calității vieții celor afectați. În acest articol, sunt prezentate simptomele caracteristice ale bolii Alzheimer, diferențele dintre aceasta și alte tipuri de demență, precum și progresele recente din cercetarea bolilor neurodegenerative, care oferă noi speranțe în tratamentele viitoare.

Având în vedere că în domeniul afecțiunilor neurodegenerative este esențială informarea corectă și de încredere, am apelat la expertiza unui specialist pentru a oferi o perspectivă detaliată asupra acestora; astfel, am luat legătura cu doamna doctor neurolog Camelia Lențoiu.

Sănătate7: Care sunt cele mai frecvente simptome ale bolii Alzheimer și cum poate neurologia să ajute la gestionarea acestora?

Dr. Camelia Lențoiu: Cele mai frecvente simptome ale bolii Alzheimer includ tulburări de memorie, în special dificultatea de a reține informații recente, dezorientare spațio-temporală, dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite, modificări ale dispoziției și comportamentului, precum și probleme în luarea deciziilor. Pe măsură ce boala avansează, pacienții pot avea dificultăți în recunoașterea persoanelor apropiate și în realizarea activităților zilnice. Neurologia are un rol esențial în managementul acestor simptome și prin diagnostic precoce, monitorizare și tratamente care pot încetini progresia bolii, inclusiv medicație, terapie cognitivă și suport pentru pacienți și familiile acestora.

Sănătate7: Care sunt principalele diferențe între boala Alzheimer și alte tipuri de demență și cum le diferențiați în practică?

Dr. Camelia Lențoiu: Boala Alzheimer și alte tipuri de demență se diferențiază în primul rând prin mecanismele lor patologice și modul în care afectează creierul. Boala Alzheimer este caracterizată de acumularea de plăci beta-amiloide și de încurcături neurofibrilare cu proteine tau, afectând în principal memoria episodică. Demența vasculară se manifestă prin declin cognitiv asociat cu accidente vasculare. Demența cu corpi Lewy include fluctuații cognitive, halucinații vizuale și simptome parkinsoniene, în timp ce demența fronto-temporală determină schimbări semnificative de comportament și afectează vorbirea. În practică, medicul neurolog folosește o combinație de evaluare clinică, teste neuropsihologice, imagistică cerebrală și analize din sânge sau din lichidul cefalorahidian pentru a diferenția aceste afecțiuni și a stabili un diagnostic precis.

Sănătate7: Ce progrese au fost făcute în cercetarea bolilor neurodegenerative și ce speranțe există pentru viitor în ceea ce privește descoperirea unui tratament pentru Alzheimer sau Parkinson?

Dr. Camelia Lențoiu: În ultimii ani, cercetarea bolilor neurodegenerative a făcut progrese importante, în special în înțelegerea mecanismelor care duc la degenerarea neuronală. Descoperirea biomarkerilor specifici a permis un diagnostic mai timpuriu, iar terapiile experimentale încearcă să oprească sau să încetinească acumularea proteinelor toxice în creier. Tratamente noi, precum anticorpii monoclonali împotriva plăcilor beta-amiloide, au fost deja aprobate pentru Alzheimer și ar putea deschide calea pentru terapii mai eficiente. În ceea ce privește boala Parkinson, cercetările au adus în evidență terapia genică și tratamente neuroprotectoare care să prevină pierderea celulelor dopaminergice. Deși nu există încă un tratament curativ, speranțele pentru viitor sunt mari, iar dezvoltarea unor terapii personalizate ar putea schimba radical prognosticul acestor afecțiuni.

În concluzie, boala Alzheimer și alte forme de demență continuă să reprezinte provocări semnificative, însă progresele în domeniul neurologiei și cercetarea avansată oferă o speranță reală în gestionarea acestor afecțiuni. Diagnosticarea timpurie, monitorizarea constantă și intervențiile terapeutice adecvate pot ajuta la încetinirea progresiei bolii și la îmbunătățirea calității vieții pacienților. De asemenea, cercetările recente aduc promisiuni importante, cu noi tratamente în dezvoltare care ar putea transforma viitorul pacienților afectați de Alzheimer și Parkinson.

Camelia Lențoiu este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, cu rezidențiatul încheiat în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, având stagii de pregătire în Franța și Italia în epileptologie. Din septembrie 2024 este medic neurolog cu supraspecializare în epileptologie în cadrul Spitalului Monza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.