Arhive mamar - Sanatate 7

1 din 3 cazuri de cancer mamar ar putea fi evitat dacă femeile ar avea grijă la alimentație și ar face mai mult sport

Unul din trei cazuri de cancer la sân ar putea fi prevenit cu ajutorul mai multor schimbări simple ale stilului de viață, potrivit unui nou studiu citat de dailymail.co.uk.

Cercetătorii de la Mayo Clinic din Jacksonville, Florida, spun că cea mai ușoară formă de prevenție pentru femei este să mănânce sănătos, să facă mai mult sport și să bea mai puțin alcool. Ei au descoperit că pierderea în greutate poate diminua cu până la jumătate riscul femeilor de a face a ceastă boală, iar renunțarea la alcool ar putea preveni aproape 10% din cazurile de cancer mamar.

Cancerul de sân este ucigașul principal al femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 59 de ani, iar viitorul pare alarmant, dar echipa de cercetători a făcut o listă cu câțiva pași pe care femeile îi pot face pentru ele însele ca să scadă riscul.

În America, de exemplu, una din opt femei va fi diagnosticată cu cancer mamar în timpul vieții, potrivit Societății Americane de Cancer. Mai mult de 268.000 de cazuri se estimează că vor fi diagnosticate în 2019, iar mai mult de 41.700 vor muri.

Cancerul mamar provoacă aproape la fel de multe decese în rândul femeilor precum cancerul pulmonar. Cancerul de sân apare și la bărbați dar rata de incidență este mai mică de 1%.

Când apare pericolul

Pentru noul studiu, echipa a evaluat în 2018 o analiză a World Cancer Research Fund și Institutul American pentru Cercetarea Cancerului despre cum anumiți factori ai stilului de viață influențează riscul de a face cancer. Oamenii de știință au descoperit că femeile aflate la postmenopauză sunt de două ori mai predispuse la a fi disgnosticate cu cancer mamar dacă sunt obeze. Unul din motive ar putea fi nivelurile de estrogen. După menopauză, estrogenul este produs în principal de țesutul gras, facând ca femeile supraponderale să aibă niveluri ale estrogenului în sânge mai ridicate decât femeile mai slabe.

Un studiu din 2011 al Breast Cancer Collaborative Group a descoperit că femeile care au niveluri mai ridicate de estrogen au un risc crescut de a face cancer mamar.

Acesta urmează recomandărilor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor care estimează că activitatea fizică ar putea preveni unul din opt cazuir de cancer mamar. Echipa adaugă faptul că antrenamentul zilnic merge mână în mână cu o nutriție bună.

Un alt studiu

Un studiu din 2017 al Cancer Update Project a scos la iveală că femeile care au mâncat mai multe legume lipsite de amidon, cum sunt broccoli și sparanghelul, au avut un risc mai scăzut de a face cancer mamar. Oamenii de știință au mai descoperit că alcoolul este carcinogen , responsabil de mai mult de 6% din cazuri de cancer la sân.

De atunci, mai multe stucii au descoperit că femeile care beau 2-3 pahare de alcool pe zi au un risc crescut de a face cancer mamar de până la 20%. „Orice cantitate de alcool crește riscul de cancer mamar și cu cât o femeie bea mai mult, cu atât mai mare este riscul ei de a face cancer la sân“, au scris autorii studiului.

Medic: Mamografia 3D permite detectarea și diagnosticarea precoce a tumorilor mamare

Mamografia digitală cu tomosinteză, mamografia 3D, este în prezent cea mai modernă tehnică de screening şi de diagnostic a cancerului de sân, în stadii incipiente, afirmă pentru Agerpres Ioana Neciu, medic primar radiologie imagistică medicală, competenţe Ecografie generală şi Senologie la Spitalul Militar Central.

”Tomosinteza înseamnă că în timpul unei scanări sunt achiziţionate mai multe proiecţii ale sânului din unghiuri multiple. Ulterior, proiecţiile sunt procesate obţinând o serie de imagini ale ţesutului mamar cu grosime de un milimetru, astfel încât ele sunt folosite pentru a realiza o reconstrucţie tridimensională a sânului. Aparatul deţine o tehnologie direct digitală, permiţând vizualizarea imediată atât a proiecţiilor, cât şi a imaginii 2D şi a imaginii recompuse 3D a sânului. Softul de ultimă generaţie permite realizarea imaginilor 2D în timpul vizualizării imaginilor de tomosinteză, astfel se elimină expunerea ulterioară la radiaţia X şi se reduce gradul de iradiere a sânului”, explică medicul.

Care sunt avantajele unei astfel de mamografii

În ceea ce priveşte avantajele unei astfel de proceduri, ea arată că, prin obţinerea de imagini tridimensionale ale sânului se permite reducerea interferenţei şi a suprapunerilor de ţesut, astfel încât pot fi evidenţiate mult mai uşor leziunile canceroase, mai ales la femeile cu sân dens, care prezintă un risc crescut (factori de risc de cancer mamar existenţi în familie sau cu antecedente personale care favorizează apariţia bolii).

”Mamografia clasică este o expunere pe un film radiologic simplu, în timp ce mamografia digitală se face pe suportul digital, electronic şi avantajul este că cel din urmă este mai sensibil şi atunci doza de iradiere este scăzută (de 10 ori mai mică decât la mamografia clasică) şi rezoluţia este mai mare (calitate superioară a imaginilor)”, explică medicul.

Dr. Ioana Neciu susţine că nu există contraindicaţii pentru mamografia 3D, dar există reguli.

”Până la 40 de ani, sânul femeii este dens şi informaţiile furnizate de mamografie sunt reduse. În acest caz, raportul dintre beneficiu-risc este în favoarea riscului. De aceea, în toate ţările, screeningul se face la vârsta de peste 40 de ani, mamografia digitală fiind principala metodă de depistare precoce a cancerului mamar, la femeile cu vârsta peste 40 de ani. După această vârstă, controlul se realizează la o perioadă de 1-2 ani. În cazul persoanelor care au vârsta sub 40 de ani, se face mamografie la recomandarea medicului, ca o excepţie de la regulă, la femeile care au leziuni suspecte, depistate ecografic. Femeile gravide, de obicei, nu fac mamografie. Doza de iradiere la mamografie este foarte mică, mult mai mică decât la o examinare computer-tomografică sau alte radiografii, în special cu mamograful de ultimă generaţie. Mamografia digitală cu tomosinteză este adecvată în cazul tuturor femeilor, inclusiv a celor cu ţesut mamar dens”, detaliază dr Neciu.

Se reduc rezultatele incerte

Medicul menţionează că procedura este foarte puţin dureroasă, dar, spre deosebire de mamografia clasică, senzaţia de durere este mai mică în cazul mamografiei digitale.

”Tomosinteza sânului reduce semnificativ rezultatele incerte, aceasta fiind gândită pentru a rezolva limitările mamografiei convenţionale digitale. Tomosinteza a fost introdusă în screening tocmai pentru a reduce rata cancerelor de interval – acele cancere depistate în intervalul dintre două examinari, dat fiind faptul că aceasta detectează leziuni mai mici, comparativ cu mamografia analogă şi mamografia digitală convenţională.
Studiile au arătat că mamografia cu tomosinteză are avantaje mamografiei digitale, cu o rată mai mare a identificării leziunilor canceroase şi o reducere importantă a investigaţiilor suplimentare inutile. Dacă pe o mamografie normală aveai bănuiala că este sau nu o leziune, cu tomosinteza te lămureşti şi nu mai chemi pacientul la 6 luni la un alt control, ceea ce înseamnă că scade iradierea şi se reduc expunerile suplimentare. Tot datorită tomosintezei, scade numărul biopsiilor şi intervenţiilor chirurgicale inutile”, mai spune dr Ioana Neciu.

În context, ea afirmă că mamografia digitală cu tomosinteză permite detecţia şi diagnosticarea precoce a tumorilor mamare – chiar şi a celor de mici dimensiuni – şi creşte acurateţea diagnosticului.

”Detectarea precoce a cancerului mamar creşte şansele de reuşită a tratamentului şi, implicit, se reduce numărul deceselor cauzate de cancer de sân la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani şi, în special, la cele după 50 de ani. Chiar şi în cazul investigaţiilor cu rezultate favorabile se recomanda repetarea mamografiilor anual, mai ales dacă există antecedente de cancer în familie. Cancerele depistate în stadii incipiente necesită mai puţine intervenţii chirurgicale invazive, chimioterapie mai puţin toxică şi permit utilizarea tehnicilor chirurgicale care conservă sânul, toate acestea ducând la un rezultat mai bun şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientelor”, conchide dr. Ioana Neciu.

„După cancer mamar și de col uterin, am aflat că am hepatită B și C“

Ce poate fi mai dureros decât să primești un diagnostic precum cancerul? Dar hepatita? Anișoara (58 de ani) din Cluj a fost diagnosticată cu două tipuri de cancer și cu două forme de hepatită: B și C.

„Povestea mea începe acum 10 ani, când medicii m-au disgnosticat cu cancer la sân. Ca fiecare pacientă care suferă de această afecțiune, am trecut prin coșmarul citostaticelor, iradierilor. Am urmat și un tratament hormonal. Toate efectele chimioterapiei le-am simțit din plin: căderea părului, grețurile și durerile specifice acestui tratament. De ce spun că acesta este începutul? pentru că, după coșmarul pe care l-am trăit luptând cu cancerul la sân, a urmat o altă veste cruntă: am fost diagnosticată cu cancer de col uterin. A urmat și extirparea uterului. În urma acestor proceduri medicale, cred eu, am fost infectată cu virusurile hepatitice B și C“, povestește Anișoara.

Chinurile tratamentelor

După ultima operație, cea de extirpare a uterului, Anișoara a observat că la analizele cantitatea de tranaminaze era enormal de mare. „Medicul meu de familie m-a trimis pentru investigații de specialitate la o clinică, unde am făcut analizele pentru depistarea hepatitelor B și C, în urma cărora mi s-au depistat ambele. Am făcut tratament cu interferon, m-am chinui și am reușit, în cele din urmă, să-l duc la capăt. Toți cei care au făcut acest tratament știu cât de dureros este și cât afectează organismul.

Momentan, în ceea ce privește viremia pentru virusul B, aceasta este nedectabilă, însă nu pot spune același lucru și în cazul viremiei pentru C. Virusul este activ și îmi macină organismul încet-încet, dar sigur. Vreau să am putere să merg mai departe, să pot să-mi ajut soțul, care are coloana fracturată, dar și pe mama mea, care este bolnavă de Alzheimer“.

De ce recidivează cancerul de sân? Cercetătorii încearcă să afle

Riscul de recurenţă planează asupra femeilor care au învins cancerul mamar, uneori până la 20 de ani de la primirea primului diagnostic. Un studiu încearcă să identifice persoanele cele mai expuse acestui risc, pentru ca acestea să poată beneficia de tratamente mai bune, relatează AFP.

Printre factorii cunoscuţi care influenţează riscul de recurenţă se numără vârsta pacientei, dimensiunea şi natura tumorii sau prezenţa celulelor canceroase în ganglionii limfatici.

Rata de recidivă şi motivele acesteia rămân însă „puţin înţelese”, subliniază un studiu publicat în revista Nature.

Pentru a înţelege mai bine fenomenul, cercetătorii au analizat date prelevate de la 3.000 de paciente din Marea Britanie şi Canada diagnosticate cu cancer mamar între anii 1977 şi 2005.

Toate aceste date au fost utilizate pentru dezvoltarea unui model informatic cu ajutorul căruia au fost identificate patru subgrupuri cu ”un risc deosebit de ridicat de recurenţă târzie” a cancerului, după cum a explicat autoarea principală a studiului, Christina Curtis, de la Universitatea Stanford din Statele Unite.

Potrivit studiului, aproximativ un sfert dintre femeile afectate de cea mai comună formă de cancer de sân au prezentat un risc de recurenţă a bolii situat între 42% şi 55% în următorii 20 de ani.

Tratamente suplimentare

”Până în prezent nu ştiam prea bine să identificăm aceste subgrupuri de femei care ar putea beneficia de (analize pentru) depistare sau de tratament”, a declarat Christina Curtis.

Studiul deschide noi căi pentru tratamente suplimentare în vederea tratării cancerului de sân prin identificarea modificărilor genetice în cazul fiecăruia dintre cele patru subgrupuri de risc. Aceste modificări sunt asociate procesului de formare a tumorii.

”Unele dintre aceste modificări ar putea fi vizate de terapii, ceea ce deschide calea către posibile tratamente noi, deşi este încă nevoie de teste în cadrul studiilor clinice”, a precizat Christina Curtis pentru AFP.

Totodată, studiul a identificat pacientele cu un risc de recurenţă puţin probabil în următorii cinci ani.

„Aceasta ar putea contribui la îmbunătăţirea monitorizării şi clasificării pacientelor, spre exemplu prin determinarea celor care ar putea beneficia de tratamente pe perioade mai îndelungate sau diferite”, a adăugat Curtis.

Cancerul de sân, diagnosticat mai ușor

Un test revoluţionar pentru depistarea cancerului de sân a fost prezentat de cercetătorii germani. Este vorba despre o analiză de sânge care poate spune cu o precizie mare dacă boala şi-a făcut apariţia în organism.

Cercetătorii de la Spitalul Universitar pentru Femei, o ramură a Spitalului Universitar Heidelberg, au declarat că noua metodă de „biopsie lichidă“ este „non-invazivă“ și a depistat deja 15 tipuri diferite de celule de cancer mamar.

Testul va fi pus în vânzare în a doua parte a anului şi, spun cei care l-au creat, nu îşi propune să concureze cu metodele deja clasice de diagnostic cum ar fi mamografiile sau RMN-ul.

Testul de sânge poate fi folosit și pentru detectarea tumorilor mici, spun cercetătorii. „Testul dezvoltat de echipa noastră de cercetători oferă o nouă și revoluționară șansă de a depista repede cancerul la sân și în mod non-invazic, folosind biomarkeri din sânge“, spune Christof Sohn, director medical la Spitalul Universitar pentru Femei.

„Această nouă procedură nu mai este o povară pentru femeie pentru că nu doare și nu implică expunerea la radiații“, spune Sarah Schott, unul dintre membrii echipei.

Pentru efectuarea acestui test de sânge, este nevoie de doar câțiva mililitri de sânge și poate fi făcut în orice laborator. Cei de la Spitalul Universitar Heidelberg spune că testul este de ajutor în special pentru femeile care au sub 50 de ani și care au avut în familie un caz de cancer mamar.

Peste 900 de femei au fost studiate folosindu-se această nouă metodă, dintre care 500 erau bolnave de cancer la sân, iar alte 400 erau sănătoase.

Cancerul mamar este cea mai întâlnită formă de cancer care afectează femeile din Germania, cu 70.000 de noi cazuri anul trecut.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății cancerul este a doua cea mai frecventă cauză de deces în Europa, cu mai mult de 3,7 milioane de noi cazuri și 1,9 milioane de decese în fiecare an.

Carnea procesată crește riscul de cancer mamar

Consumul regulat de alimente precum șuncă și cârnați poate crește riscul de cancer la sân, spun cercetătorii citați de BBC.

O trecere în revistă a mai multe studii a scos la iveală faptul că femeile careau mâncat regulat carne procesată au avut un risc de cancer mamar mai mare cu 9% decât cele care au consumat mai puțină. Studiul a analizat descoperiri anterioare ale Organizației Mondiale a Sănătății, care stabileau că alimentele procesate, și în special carnea, provoacă această boală.

Specialiștii recomandă prudență în interpretarea acestor descoperiri și spun că, de fapt, riscul actual pentru fiecare femeie este „foarte mic“.

Cât de serioase sunt descoperirile?

Această trecere în revistă, care a inclus datele a peste un milion de femei, arată olegătură între consumul de carne procesată și riscul de a face cancer mamar, dar nu este clar dacă într-adevăr mâncarea provoacă această boală. Ar mai trebui luate în calcul și alte chestiuni.

Cele 15 studii folosite în această analiză au avut diferite definiții referitoare la consumul în exces. De exemplu, unul dintre studii, realizat în Marea Britanie, a stabilit că un consum în exces înseamnă mai mult de 9 g pe zi – echivalentul a 2-3 felii pe săptămână – în timp ce în alte studii cantitatea era mai mare.

Oamenii de știință din majoritatea acestora studii au observat că spun oamenii că mănâncă și i-au urmărit pentru a vedea care dintre aceștia au făcut cancer la sân. Dar problema este că oamenii care au mâncat cantități diferite cantități de carne procesată ar putea avea și alte comportamente care ar putea explica diferențele în ceea ce privesc riscul de cancer mamar. Cum ar fi, starea generală de sănătate: unii ar putea avea și alte afecțiuni, alții nu.

Care este riscul?

9.000 de noi cazuri de cancer la sân apar anual în țara noastră. 3.000 de femei nu mai au nicio șansă de a fi salvate, pentru că, din păcate, boala este depistată foarte târziu. Statul nu are nici acum un program de screening național care ar putea salva mii de vieți. Și asta, chiar dacă a primit 21 milioane euro ca să facă gratuit astfel de investigații. Dar programul a fost amânat pentru finalul anului 2018.

Specialiștii estimează că 8% din cazuri sunt cauzate de kilogramele în exces, iar alte 8% de alcool. Autorii studiului citat mai sus, și care a fost publicat în International Journal of Cancer, spun că legătura pe care ei au descoperit-o se referă numai la carnea procesată, nu la carnea roșie.

Organizația Mondială a Sănătății a listat carnea procesată ca fiind cancerigenă, în primul rând din cauza dovezilor care au demonstrat legătura dintre ea și cancerul intestinal, în timp ce carnea roșie este lisată ca fiind „probabil cancerigenă“.

Ce este carnea procesată?

Carnea procesă a fost modificată astfelîncât și gustul este modificat, de obicei prin afumare, condimentare sau adăugare de sare și conservanți. Și aici este vorba despre șuncă, cârnați, hot dog, salam, carne de vită la conservă, pastramă de vită și slănină.

Există diverse teorii referitoare la cauzele care ar putea crește riscul de cancer, inclusiv condimentarea ar puea reacționa cu proteinele din carne care ar putea să o transforme într-un aliment cancerigen.

Renunțăm la carnea procesată?

Autorul studiului, dr. Maryam Farvid de la Harvard TH Chan School of Public Health, recomandă un consum mai mic de astfel de produse decât renunțarea la ele. În SUA, Ministerul Sănătății recomandă consumul de cel mult 70 de grame de carne roșie și carne procesată pe zi.

Dr.Gunter Kuhnle, profesor asociat în nutriție și sănătate la Universitatea Reading, care nu s-a implicat în acest studiu, spune că este discutabil dacă oamenii ar trebui să micșoreze cantitatea de carne roșie și procesată ca urmare a acestui studiu.

El spune că riscul actual legat de consumul de carne procesată este „foarte mic“ pentru fiecare individ în parte. Tituși, spune el, descoperirile acestui studiu ar trebui urmate de investigarea legăturilor între carnea procesată și cancer. El spune că ar trebui văzut dacă riscul asociat ar putea fi redus, având în vedere noile metode de producție a mâncării.

6 tratamente împotriva cancerului la sân despre care trebuie să știi

Cancerul mamar este una dintre bolile care face tot mai multe victime la nivel mondial, pe zi ce trece. Nu orice femeie suportă chimioterapia, iar fiecare caz în parte beneficiază de un anumit tip de tratament. Pentru că este o boală mai personalizată ca niciodată.

Despre toate aceste tratamente disponibile trebuie să știe toate femeile, iar specialiștii întrebați de health.com explică fiecare terapie

Tratamentele împotriva cancerului mamar pot varia foarte mult de la o femeia la alta. Depinde de caracteristicile sale genetice și la nivel celular, de vârstă, sănătate și istoric medical (inclusiv mutații genetice moștenite care ar putea duce la cancer mamar) și alți factori, cum ar fi mărimea tumorii, cât de repede se dezvoltă și cât de mult s-a răspândit în organism.

Chimioterapia s-ar putea să nu fie întotdeauna parte din ecuație, datorită noilor tratamente împotriva cancerului la sân care țintesc anumiți hormoni și anumite proteine implicate în avansarea bolii.

„Luăm în considerare pacientul în întregul lui pentru a stabili care este cel mai bun tratament pentru el“, spune Janna Andrews, medic oncolog și profesor la Zucker School of Medicine la Hofstra/Northwell în Hempstead, New York. „Și poate că nu este tratamentul pe care l-ar putea primi o vecină care suferă de aceeași boală“, adaudă ea.

Tratamentul împotriva cancerului mamar este o muncă de echipă. Un chirurg oncolog îndepărtează tumora. Un oncolog radiolog administrează radiații pentru a ucide orice urmă de celule canceroase sau pentru a micșora tumora. Chimioterapia sau alte medicamente anticancer (cum ar fi terapia hormonală sau medicamentele-țintă sunt prescrise de medicul oncolog. Iar dacă este vorba și despre reconstrucție mamară, intervine și chirurgul plastician.

Fiecare femeie trebuie să ia în calcul argumentele pro și contra în cazul fiecărei intervenții pe care i-o recomandă echipa de medici. Explicăm mai jos, cu ajutorul unor specialiști, tratamentele standard aplicate împotriva acestei boli, împreună cu beneficiile și dezavanatejele fiecăreia.

Operația

Operația este cel mai des folosit tratament în cazul cancerului mamar. Ceea ce s-a schimbat de-a lungul anilor este tipul de operație. De exemplu, cel mai des acum se face lumpectomie, adică medicul chirurg elimină tumora și puțin din țesutul care o înconjoară, încercând să păstreze cât mai mult țesut sănătos posibil.

Mastectomia – îndepărtarea sânului- este mai pușin întâlnită și numai în cazuri foarte grave, în stadiile III sau IV ale bolii. Când ambii sâni sunt îndepărtați se numește bilaterală sau dublă mastectomie. Pielea de pe sânul eliminat se păstrează pentru reconstrucția mamară.

Ca orice altă operație, și lumpectomia și mastectomia au risc de sângerări și infecție.

Multe femei cu cancer mamar apelează la ceea ce se numește biopsie a nivelul ganglionilor limfatici. (O astfel de examinare arată dacă există semne de cancer sau dacă celulele bolnave s-au răspândit la diverse organe). Aceasta poate fi făcută fie în timpul operației fie într-o procedură separată, pentru a vedea cât de mult s-a răspândit tumora în sistemul limfatic.

Mai întâi, se introduce substanță de constrast sau radiație în sân. Pe măsură ce circulă marchează ganglionii limfatici afectați, care sunt apoi trimise la analize. Se poate face și o disecție a ganglionilor limfatici axilari. Acest tip de operație implică îndepărtarea ganglionilor limfatici de la subraț. Există însă pericolul unor umflături pe mână sau piept, care se numesc edeme limfatice.

William Gradishar, medic și profesor de oncologie a sânului la Northwestern University’s Feinberg School of Medicine în Chicago, spune că această complicație este mai rar întâlnită având în vedere numărul mic de oameni care fac o astfel de intervenție.

Radiațiile

Multe femei cu cancer mamar primesc terapie cu radiații. Astfel de terapii distrug ADN-ul celulelor canceroase astfel încât nu se pot înmulți și nu se pot „repara“. Este des folosită după lumpectomie și, uneori, și după mastectomie, dar și la pacientele cu cancer care s-a răspândit la ganglionii limfatici sau la țesuturile din jur. În rare cazuri, ar putea fi folosită înainte de face o operație pentru a micșora o tumoră mai mare.

Radiația externă cu fascicul – efectuată de o mașină în afara corpului – este cel mai răspândit tip de tratament. Ce diferă este modul în care este făcută, explică dr. Andrews. Dacă o femeie are sâni mari care atârnă, ar putea să stea întinsă pe burtă pentru tratament. Acest lucru poate reduce doza de radiații la inimă și la plămâni, spune dr. Andrews. Dacă sânii femeii sunt mici sau sau ganglioni limfatici sunt afectați, ea ar putea fi tratată culcată pe spate, în timp ce efectuează o tehnică de reținere a respirației pentru a reduce radiația la inimă.

Oboseala este un efect des întâlnit al acestei tehnici. Și ar putea exista și o reacție a pielii. S-ar putea observa o culoare mai închisă sau o arsură de la radiație, chiar dacă nu este blondă, spune dr. Andrews, dar va dispărea la câteva luni de la tratament.

Există mai multe alternative de radioterapie care implică diferite metode de efectuare și programe de dozare. O opțiune relativ nouă se numește radioterapie intraoperatorie. Pacientul primește o singură doză de radiații în organism în timpul intervenției chirurgicale în zona în care se află tumora. Alta, numită brahiterapie, implică introducerea unui cateter sau a unui balon care oferă radiații în zona în care a fost eliminată tumora.

Chimioterapia

Chimioterapia este un tip de tratament care este preferat pentru proprietățile sale de distrugere a cancerului, dar hulit pentru efectele sale secundare temporare, cum ar fi greața, vărsăturile, oboseala și căderea părului. Diferite medicamente chimioterapeutice și combinații de medicamente pot fi utilizate pentru cancerul de sân. Unele sunt administrate intravenos; altele vin sub formă de pilule. În timp ce această terapie rămâne un instrument puternic în arsenalul de luptă împotriva cancerului de sân, ea nu este întotdeauna necesară.

Recent, un studiu mare publicat în New England Journal of Medicine a descoperit că multe femei cu cancer mamar în fază incipientă, mai ales cele cu vârsta peste 50 de ani, pot sări peste tratamentele chimioterapeutice. Pot face doar terapie cu hormoni, după cum a stabilit studiul.

„Dacă aveți sub 50 de ani, rezultatele nu sunt foarte clare în ceea ce privește lipsa beneficiilor chimioterapiei, așa că e nevoie de o terapie individualizată“, explică dr. Gradishar, președintele Comitetului Național pentru cancer la sân.

Când există semne de întrebare legate de beneficiile chimioterapiei, medicii pot cere teste genetice de la biopsia unei tumori. Rezultatele pot spune dacă este sau nu indicată chimioterapia. Aceasta poate fi recomandată după operație și pentru a scădea riscul de recidivă a cancerului. De asemenea, poate micșora tumori mari înainte de operație. Și de asemenea, poate fi folosită la femei cu cancere avansate sau agresive.

Cancerele mamare triplu negative „răspund de fapt foarte bine la chimioterapie“, spune dr. Andrews.

Terapia hormonală

Două din trei cancere mamare sunt alimentate de hormonii din sânge. Femeilor cu aceste tipuri de cancer li se dă anumite medicamente pentru terapie hormonală pentru a încetini sau stopa dezvoltarea tumorii. „Terapie hormonală este de fapt un termen impropriu“, spune dr. Gradishar. „Ar trebui să se cheme terapie antihormoni.“

Tumorile sensibile la tumori au „receptori“ care se atașează de estrogen, progesteron sau de ambele. Pentru a determina dacă tumora este estrogen-receptor pozitiv (ER-pozitiv) și/sau progesteron-receptor pozitiv (PR-pozitiv), se va lua o mostră de țesut și se va analiza.

Terapia hormonală poate reduce riscul de recidivă. Femeile cărora le-a recidivat boala sau aceasta s-a răspândit în organism pot beneficia de această terapie. Terapia cea mai întâlnită este cea cu tamoxifen. Funcționează prin stoparea estrogenului să se lege de estrogen-receptori, Deși bine tolerat, tamoxifen este puțin riscant pentru că ar putea cauza cancer uterin sau cheaguri mici de sânge, spune dr. Gradishar.

Inhibitorii de aromatază sunt un alt tip de terapie hormonală. Aceste medicamente interferează cu producția de estrogen, așa că li se administrează în general femeilor care sunt deja la menopauză. Efectele secundare includ subțierea oaselor și dureri la nivelul încheieturilor și musculare.

Terapia țintită

Această categorie de tratament cuprinde medicamente care țintesc anumite caracteristici ale celulelor canceroase. Terapia hormonală a fost prima terapie-țintă. Iată câteva tipuri de cancer mamar și tratamentele lor aprobate.

HER2

Una din cinci femei cu cancer mamar are exces de proteină numită HER2 pe suprafața celulelor canceroase. Acest tip de cancer tinde să se dezvolte repede și agresiv.

Există două tipuri de tratamente pentru aceste cancere.

There are two types of treatments for these cancers. Primul dintre ele este cu anticorpi produși în laborator: unul este herceptin, pentru femeile cu cancer în stadiu incipient sau in stadiul IV; al doilea este Perjeta; iar dacă o femeie are cancer mamar metastazic poate lua Kadcyla. Toate aceste trei tratamente au efecte secundare, cel mai serios putând fi de a avea probleme cardiace.

Alt tratamente este cu inhibitori care împiedică semnalul de care au nevoie tumorile pentru a se dezvolta. Diareea este unul dintre efectele secundare, dar pot cauza, foarte rar însă se întâmplă, probleme cardiace sau pulmonare.

CDK4 și CDK6

Aceste proteine permit celulelor canceroase să se divizeze și să se multiplice. Inhibitorii le vor opri sau încetini acest proces. Sunt trei medicamente aprobate pentru terapiile-țintă: palbociclib (Ibrance), ribociclib (Kisqali), and abemaciclib (Verzenio). „Îmbunătățesc timpul până când boala ar putea progresa dacă s-ar ține numai o terapie antihormonală“, spune dr. Gradishar. Printre efectele secundare se numără scăderea numprului de celule roșii și/sau albe, grețuri, oboseală și diaree.

PARP

PARP este o enzimă din celule cunoscută pentru că joacă un rol în repararea ADN-ului afectat. Oamenii de știință au descoperit că blocând PARP la femeile cu gene mutante BRCA celulele canceroase nu se mai pot repara, ba chiar se grăbește uciderea lor. În luna ianuarie a acestui an, Ministerul Sănătății din SUA a aprobat primul inhibitor pentru cancer mamar: olaparib (Lynparza). Poate avea efecte secindare grave de la anemie la cancer osos sau al sângelui.

Imunoterapia

Ce-ai zice dacă ar exista o modalitate prin care a-i păcăli sistemul imunitar să lanseze propriul atac împotriva celulelor canceroase din organism? Aceasta este ideea din spatele imunoterapiei.

Este vorba despre vaccinuri, inhibitori (adică medicamente care ajută organismul să recunoască și să atace celulelel canceroase) și un așa-numit transfer de celule adoptiv, care folosește propriile celule imunitare ale cuiva pentru a lupta cu boala.

„Imunoterapia nu poate fi tratament singular. Trebuie să meargă în paralele cu terapii standard“, spune dr. Gradishar.

Posibile efecte adverse ale unor astfel de tratamente sunt simptome de rpceală și reacții alergice.