Arhive imunitate - Sanatate 7

Cele mai bune 7 ponturi pentru un stil de viață sănătos din întreaga lume

Nu trebuie să sari în avion și să faci înconjurul planetei pentru a afla cum îmblânzești tensiunea, cum faci o durere de cap să treacă sau ce remedii naturale sănătoase folosesc oamenii din întreaga lume.

Elveția: Menținerea unei imunități de fier cu mișcare „invizibilă“

Femeile din Elveția merg mult pe jos sau se deplasează cu bicicleta pentru a ajunge de la o destinație la alta. Chiar dacă ard cu numai 63 de calorii zilnic mai mult decât majoritatea americanilor, prin astfel de mișcare efectuată în mod regulat încurajează celulele albe din sânge să producă hormoni care să lupte cu infecțiile, potrivit womansworld.com. Despre asta cercetătorii de la North Carolina’s Appalachian State University spun că scad riscul de îmbolnăvire cu 55% la sută.

Finlanda: Saună pentru detoxificare și un plus de energie

Te simți cam lipsit de vlagă? O încetinire a ritmului de viață înseamnă pentru ficat și rinichi o creștere a toxinelor care te cam lasă fără vlagă. Pentru a combate asta, femeile din Finlanda merg la saună, unde aburii deschid porii și mărește viteza de cirulație a sângelui pentru a grăbi detoxificarea. Tu ai putea să profiți de saună sau o baie fierbinte la tine acasă, câte 20 de minute, de patru ori pe săptămână.

Germania: Evită îngrășarea consumând cartofi

Sună prea bine pentru a fi adevărat: femeile din Germania mănâncă de două ori mai mulți cartofi decât americancele, de exemplu, dar sunt cu 94% mai puțin predispuse la a se îngrășa în timpul toamnei și iernii. Oamenii de știință de la Univeristatea din Maine spun că triptofanul în combnație cu potasiul și magneziul din legume triplează starea de sațietate (ccea cene ține departe de gustări nesănătoase) și crește metabolismul. Pentru a-ți menține greutatea, bucură-te de cartofi copți, făcuți la aburi sau fierți.

Japonia: Fără stres cu parfum de iasomie

Femeile din Japonia sunt cunoscute pentru faptul că mereu fac ceva,mereu sunt pe fugă,motiv pentru care au transformat iasomia în leacul împotriva stresului, oricând este nevoie. Parfumul dulce este folosit în Japonia încă din secolul al XIII-lea, iar cercetătorii japonezi că parfumul acestei flori accelerează producția de cortizol și eliberează o substanță chimică în creier, care calmează (GABA), în mai puțin de două minute.

Așa că ai putea ține în geantă o sticluță cu esență de iasomie și să inhalezi de fiecare dată când te simți stresat.

Japonia: Îmbrățisează-ți animalul de companie

În Japonia, femeile se simt liniștite atunci când descoperă ikigai sau un sens al existenței. Oamenii de știință de la Universitatea Purdue spun că îngrijirea unui animal de casă sau a unor plante pentru 15 minute zilnic scade cantitatea de cortizol cu până la 33%.

India: Scapă de durerile de cap sorbind dintr-un ceai de ghimbir

În India, femeile se bazează pe ginger mai mult decât să-l pună în felurile de mâncare preferate. Ghimbirul este un remediu tradițional și pentru ameliorarea durerilor de cap. Și dintr-un motiv foarte bun: componentele din ghimbir numite gingerole cresc producția de endorine care fac duererea să dispară, potolind inflamațiile. În plus, un studiu din revista Phytotherapy Research a descoperit că acești compuși ameliorează durerile de cap la fel de eficient precum orice analgezic din farmacie.

Portugalia: Dormi după ce ai făcut o faptă bună

Portugalia este cunoscută ca fiind „cea mai prietenoasă țară din lume“, datorită culturii de bunătate pe care o promovează. Acolo, oamenii deschid larg ușile străinilor sau gătesc mese împreună cu vecinii. Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh spun că un astfel de comportament crește producția de hormoni care induc somnul, reducând riscul de insomnie la jumătate.

Ce poți face pentru îmbunătățirea sistemului imunitar

Stilul de viață, alimentația și suplimentele de imunitate sunt cei mai importanți factori care contribuie la formarea unei imunități de fier care va ține răceala și gripa departe.

Somn suficient

Pentru menținerea sănătății este foarte important să dormi suficient, inclusiv pentru susținerea sistemului imunitar. Potrivit unor studii recente, persoanele care nu dorm suficient sunt mai vulnerabile în fața infecțiilor. În lipsa somnului, celulelel produc mai puțini anticorpi.

Mai mult, insomnia cronică poate perturba funcționarea celulelor. Așadar, pentru ca sistemul imunitar să ne protejeze eficient, este important să dormim 7-8 ore pe noapte.

Probiotice în meniu

Probioticele sunt foarte importante pentru imunitate întrucât echilibrează nivelul de bacterii benefice din flora intestinală. Ele ajută procesul de digestie, contribuie la absorbția nutrimentelor și susțin buna funcționare a sistemului imunitar. Iaurtul și chefirul conțin bacterii lactice și bifidobacterii, fiind o sursă importantă de probiotice.

Aici putem adăuga pe lista aliaților alimentari pentru o imunitate de fier și vitamina C (citrice, kiwi, varză, ardei roșii), vitamina D (lactate, sardine, ton), zincul (carne de vită, nuci, alune, semințe de dovleac) și magneziu (migdale, banane, lactate).

Cât mai multă mișcare

Efortul fizic moderat are rol imunostimulator. Astfel, medicii recomandă mers rapid, ciclism, volei sau înot practicat, câte 30-60 de minute, cel puțin cinci zile pe săptămână. Mișcarea poate reduce și riscul de a face infecții respiratorii cu până la 40%.

Sportul nu trebuie practicat în exces pentru că s-a observat o scăderea a nivelului limfocitelor, care au rol în secreția imunoglobulinelor (anticorpi).

Remedii naturale imunostimulatoare

„În această perioadă a anului se recomandă administrarea de vitamina C, coenzima Q10, suplimente cu seleniu și zinc. De asemenea, există pe piață o serie de produse din plante care sunt recomandate pentru îmbunătățirea sistemului imunitar. Scoarța de salcie sau aspirina naturală, cum i se mai spune, ajută la reglarea temperaturii corporale, fără efecte adverse, reducând inflamația“, explică dr. Mircea Ionescu, medic specialist imunologie clinică și alergologie.

Tot el spune că busuiocul este binecunoscut pentru capacitatea de a vindeca infecțiile respiratorii. „Are efecte antiseptice și expectorante, fiind recomandat în inhalații cu decoct sau sub formă de ceai, pentru revitalizarea rapidă a aorganismului și stoparea procesului gripal. Se vor consuma, la nevoie, 4-5 căni zilnic, îndulcite cu miere“, spune specialistul.

Numeroșii compuși ai echinaceei au o importantă acțiune imunostimulatoare. Cura cu remedii pe bază de echinacea se poate face atât preventiv, cât și pentru tratarea răcelii și gripei. Poate fi administrată sub formă de capsule, tinctură, ceai sau pulbere. Încă de la primele semne ale răcelii, poți lua tinctură de echinacea: o linguriță dizolvată în jumătate de pahar cu apă, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.

Studiile spun că ginsengul este eficient în stimularea sistemului imunitar. Poți bea 3 cîni de infuzie obținută dintr-o linguriță de plantă la o cană cu apă fiartă (se lasă 10 minute la infuzat).

Astragalusul este o plantă importată din medicina chineză. este un bun stimulator imunitar, fiind de ajutor pentru combaterea infecțiilor virale și nu numai. Se poate administra sub formă de pulbere sau capsule.

Infecțiile bacteriene și virale pot fi combătute și acu ajutorul propolisului. În scop preventiv, se poate face o cură cu tinctură de propolis: se pun 40 de picături de pâine sau în miere. Cura se ține 2 săptămâni pe lună.

Factori care dăunează sistemului imunitar

O dietă săracă în nutrimente, somnul insuficient ori stresul sunt numai câțiva factori care dăunează sistemului nostru imunitar. Iar pentru păstrarea stării generale de sănătate, este esențial să avem un sistem imunitar de fier. Iar pentru asta este foarte important să știm ce schimbări trebuie să facem în alimentație și stilul de viață.

Alimentația nesănătoasă

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care pot influența imunitatea. Mâncarea de tip fast-food, dulciurile rafinate, mâncarea cu multe grăsimi,mezelurile, afumăturile și produsele de patiserie sunt numai câteva produse care pot afecta imunitatea.

Medicii recomandă înlocuirea lor cu produse bogate în vitamina C (citrice), vitamina E (fructe oleaginoase), zinc (carne, ouă), vitamina A (lapte) , nutrimente care contribuie la dezvoltarea anticorpilor, armele importante alesistemului imunitar. De asemenea, consumul de alcool, fumatul și deshidratrea (bacteriile se dezvoltă foarte bine pe mucoasele uscate) dăunează imunității.

Somnul insuficient

Insomniile sau somnul insuficient (mai puțin de 6-7 ore pe noapte) pot duce la creșterea concentrației de hormoni ai stresului care slăbesc capacitatea de apărare a organismului. În timpul somnului, elementele sistemului imunitar se refac. Printre acestea se numără și globulele albe. Studii recente au demonstrat că imunitatea poate fi afectată foarte seriosă chiar și de o noapte nedormită.

Stresul

Cortizolul, hormonul eliberat de organism în condiții de stres, poate influența sistemul imunitar. Astfel, poate determina o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.

Imunitatea este afectate prin mai multe tipuri de mecanisme, atunci când vorbim de stres și stări tensionate. Unul dintre acestea este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor stistemului imunitar. Stresul poate încetini și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care duc la îmbolnăviri.

Sedentarismul

Lipsa activității fizice poate afecta sistemul imunitar prin scăderea rezistenței la infecții. În schimb, mișcarea în aer liber, la un nivel moderat, induce starea de bine, iar lumina naturală dezvoltă formarea celulelor T, care influențează imunitatea celulară și sunt implicate în apărarea organismului în fața virusurilor.

Este foarte important să știm că atunci când facem mișcare circulația sangvină se intensifică, iar anticorpii și celelalte celule imunitare ajung în tot organismul.

Anumite tratamente

Tratamentele cu antibiotice nu sunt bune prietene cu imunitatea. Mai exact, acestea pot distruge, pe lângă bacteriile rele, și pe cele bune, afectând astfel flora intestinală, și deci și imunitatea.

Asta nu înseamnă că trebuie să renunțați la tratamentele cu antibiotice. Pentru a preveni și elimina efectele negative ale acestora putem lua probiotice sau alimente care le conțin (iaurt și produse lactate fermentate). Astfel, flora intestinală își va reface echilibrul.

10 beneficii ale mersului pe jos timp de 30 de minute pe zi. Ce spun medicii

Mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi este cam ca proverbul ăla cu mărul: există mari șanse să țină medicul departe. De la slăbit la scăpat de stres ori scăderea tensiunii arteriale și reducerea riscului de a face boli cronice, plimbarea regulată este unul dintre cele bune și mai ușoare lucruri pe care le puteți face pentru sănătate, spune dr.Melina B. Jampolis, autor al cărții „The Doctor on Demand Diet“.

„Mersul pe jos este exercițiul numărul 1 pe care îl recomand celor mai mulți dintre pacienții mei, pentru că este foarte ușor de făcut, nu necesită nimic altceva decât o pereche de adidași și are uimitoare beneficii din pucnt de vedere mental și fizic“, spune ea.

Iată la ce vă puteți aștepta când începeți să mergeți pe jos 30 de minute pe zi, în majoritatea zilelor din săptămână.

Ți se va îmbunătăți starea de spirit

Uneori simțim nevoia unui pahar de vin sau a câtorva tablete de ciocolată pentru a tece peste o zi dificilă. Mersul pe jos este o strategie care nu implică nicio calorie în plus, cu aceleași beneficii, spune dr. Jampolis. „Cercetările arată că mersul pe jos în mod regulat modifică sistemul nervos atât de mult încât stările de furie și de ostilitate se diminuează“, spune ea. Ba mai mult, dacă mergeți pe jos împreună cu altcineva, partenerul, un vecin sau un prieten, interacțiunea te ajută să te simți conectat, spune dr. Jampolis, ceea ce îți dă o stare de bine. În sfârșit, plimbarea te expune la lumina directă a soarelui, ceea ce te poate ajuta să scapi de stările de depresie pe timpul iernii, spune dr. Jampolis.

Ideile îți vin mai ușor

Fie că te-ai împotmolit la serviciu sau cauți o soluție la o problemă care nu-ți dă pace, cercetările arată că este o idee bună să te pui în mișcare. Potrivit un studiu din 2014 apărut în Journal of Experimental Psychology, Learning, Memory and Cognition mersul pe jos poate incluența creativitatea. „Oamenii de știință au administrat unor subiecți teste de gândire creativă în timp ce stăteau jos și în timp ce mergeau pe jos și au descoperit că aceia care au mers pe jos au gândit mai creativ decât cei care au stat jos“, spune dr. Jampolis.

Vei arde calorii și vei slăbi

Asta pare evident, dar cu siguranță este un beneficiu pentru cei care merg pe jos în mod regulat, spune dr. Jampolis. „Continuând să mergeți pe jos, veți observa că pantalonii încep să devină ușor mai largi în zona burții, chiar dacă numărul de kilograme nu pare să fi scăzut prea mult“, spune ea. „Asta pentru că mersul pe jos în mod regulat poate ajuta la îmbunătățirea răspunsului organismului la insulină, ceea ce poate reduce grăsimea de pe burtă.“

Ariel Iasevoli, antrenor personal spune că mersul pe jos în fiecare zi este unul dintre cele mai eficiente moduri cu impact redus pentru a mobiliza grăsimea și pentru a influența pozitiv corpul. „Mersul pe jos zilnic crește metabolismul prin arderea caloriilor în plus și prin prevenirea pierderii masei musculare, ceea ce este foarte important pe măsură ce îmbătrânim“, spune Iasevoli. „Unul dintre clienții mei și-a micșorat cantitatea de grăsime cu 2 procente în numai o lună numai mergând pe jos în fiecare zi de la muncă acasă, ceea ce era unde în jur de un kilometru“, spune ea.

Secretul scăderii în greutate: intervalele, spune Michele Staten, antrenoare. „Mersul pe jos în intervale accelerează arderile, caloriile fiind astfel arse mult după ce practic plimbarea s-a terminat“, spune Stanten. Pentru a adăuga intervale, fă-ți încălzirea timp de 3 minute. Apoi, timp de 25 de minute alternează 1 minut de mers rapid (cât de repede poți) și 1 minut de mers vioi. Apoi, odihnește-te 2 minute.

Scade riscul de boli cronice

Statisticile sunt impresionante: Asociația Americană pentru Diabet spune că mersul pe jos scade nivelul de zahăr din sânge și riscul de a face diabet. Cercetătorii de la Universitatea Boulder Colorado și de la Universitatea din Tennessee au descoperit că mersul pe jos în mod regulat au scăzut presiunea arterială și riscul de infarct cu 20-40 de procente. Unul dintre cele mai citate studii despre mers pe jos și sănătate, publicat în 2002 în The New England Joural of Medicine a scos la iveală că aceia care au mers pe jos 30 sau mai multe minute de cinci sau mai multe ori pe săptămână au avut un risc de a face boli cardiovasculare cu 30% mai mic, încomparație ci cei care nu au mers pe jos în mod regulat.

„Beneficiile fizice ale mersului pe jos sunt bine documentate“, spune Scott Danberg, instructor de fitness. Pentru prevenirea bolilor, plimbările lungi sunt secretul, spune Stanten. Include o plimbare lungă de o oră o dată sau de două ori pe săptămână, spune ea.

O să ai picioare sănătoase

Pe măsură ce îmbătrânești, crește riscul de varice. Mersul pe jos este un mode dovesdit de a preveni dezvoltarea varicelor, spune Luis Navarro director al unui centru de tratare a varicelor din New York.

„Sistemul venos include o secțiune circulatorie cunoscută sub denumirea de „a doua inimă“, care este formatădin mușchi, vene și valve localizat în călcâi și talpa piciorului“, explică el. „Acest sistem lucrează pentru a împinge înapoi sângele către inimă și plămâni – iar mersul pe jos întărește acest sistem circulator secundar prin întărirea și menținerea mușchilor piciorului, ceea ce îmbunătățește sănătatea fluxului sangvin.“ Dacă suferi deja de varicoză, mersul zilnic pe jos poate ajute la ameliorarea umflăturilor și a tulburărilor de la nivelul picioarelor, spune dr. Navarro. „DE asemenea, dacă ești predispus genetic pentru a face varicoză, mersul zilnic pe jos poate întârzia apariția afecțiunii“.

Ți se va îmbunătăți digestia

Dacă acum prețuiești cafeaua pentru că îți menține starea funcțională a sistemului digestiv, pregătește-te să-i mulțumești în loc plimbării de dimineață. Și asta pentru că o rutină matinală de mers pe jos zilnic poate îmbunătăți în mod clar mișcările intestinelor, spune Tara Alaichamy, terapeut la Cancer Treatment Centers of America. „Unul dintre primele lucruri care este solicitat unui pacient operat abdominal este să meargă pe jos pentru că folosește trunchiul și mușchii abdominali, încurajând mișcarea la nivelul tractului gastro-intestinal“, spune ea.

Reușești să faci ce ți-ai propus

Când ai început să mergi pe jos în mod obișnuit, deja ți-ai stabilit o rutină – iar când ai o rutină, îți vine să continui activitatea și să ai comportamente sănătoase. „Cred cu tărie că mersul pe jos în mod regulat te poate ajuta să realizezi ce ți-ai propus“, spune Kim Evans, antrenor personal.

Îți protejezi încheieturile

În pofida a ceea ce ai putea crede, mersul pe jos te poate ajuta să-ți îmbunătățești mișcarea și mobilitatea pentru că această activitatea crește fluxul sangvin în zonele tensionate și ajută la întărirea mușchilor din jurul încheieturilor. De fapt, cercetările arată că mersul pe jos timp de cel puțin 10 minute pe zi – sau în jur de o oră în fiecare săptămână – poate ține la distanță dizabilitatea și durerilor provocate de artrită la seniori.

Un studiu din aprilie 2019, apărut în American Journal of Preventive Medicine a urmărit 1 564 de adulți cu vârsta de peste 49 de ani cu dureri la încheieturi, în partea inferioară a coprului. Participanților li s-a cerut să meargă pe jos timp de o oră pe săptămână. Cei care nu au făcut-o au spus că merg prea încet și au probleme în a-și realiza rutina matinală, în timp ce ceilalți au început să aibă o mobilitate mai bună.

Vei avea o imunitate mai bună

S-a dovedit că mersul pe jos poate ajuta la diminuarea riscului de a face boli și este un factor al longevității. O cercetare din Arthritis Research & Therapy sugerează că o perioadă de mers pe jos la intensitate mare poate ajuta la îmbunătățirea funcției imune la adulții cu artrită reumatoidă, o boală inflamatorie care afectează încheieturile.

Un studiu recent din Chronic Respiratory Disease arată că mersul pe jos poate ajuta pacienții cu boli pulmonare obstructive cronice să li se reducă riscul de deces. Aceștia tind să se îngrașe și să devină obezi pentru că nu pot să facă exerciții perioade lungi și le e greu să respire în timpul mișcării. Dar mersul pe jos poate ameliora simptomele și scădea riscul de boli cardiovasculare și sindrom metabolic.

Vei dormi mai bine

Dacă faci sport în mod regulat, știi că vei dormi mai bine noaptea. Și asta pentru că mișcarea îmbunătățește efectele melatoninei, hormonul somnului. Un studiu din 2019 a descoperit că femeile aflate la postmenopauză care fac activitate fizică între ușoară și moderată dorm mai bine noaptea decât cele sedentare. Mersul pe jos ajută de asemenea la reducerea durerilor și stresului, ceea ce pot cauza tulburări de somn.

Cum ne poate îmbolnăvi stresul cronic

Specialiștii spun că stresul cronic poate accelera procesul de îmbătrânire. Prin intensitatea și durata lui, stresul cronic poate fi o amenințare pentru starea fizică și psihică. Din această cauză, poate favoriza sau grăbi apariția unor boli, iar alteori poate întârzia vindecarea.

Slăbește imunitatea

În condiții de stres, organismul produce un hormon numit cortizol. Acesta poate favoriza o slăbire a sistemului imunitar, determinând implicit o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.

Stările tensionate prelungite dăunează imunității prin mai multe mecanisme. Unul dintre acestea este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor sistemului imunitar. Stresul încetinește și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care produc îmbolnăvire.

Favorizează apariția problemelor cardiovasculare

În condiții de stres cronic, inima este nevoită să lucreze mai mult, pe termen lung, ceea ce duce la apariția unor probleme cardiace. Stresul acut cauzat de o emoție foarte puternică poate provoca un infarct în câteva minute sau ore.

Șocul se poate manifesta, pe plan fizic, prin: bătăi mai rapide ale inimii, prin îngustarea arterelor, diminuarea volumului sangvin și prin tendința sângelui de a se coagula mai repede. Aceste modificări duc la apariția unor tulburări cardiace. De asemenea, stresul cronic poate întreține factorii de risc cardiovascular: hipertensiunea, colesterolul și excesul de greutate.

Cauzează insomnii

Între somn și depresie există o legătură foarte strânsă. Stările tensionate duc la perturbarea ciclurilor somn-veghe. Lipsa somnului este, în sine, o cauză a stresului, creând astfel un cerc vicios. Stresul activează sistemul nervos simpatic (cel care, printre altele, poate mobiliza organismul să răspundă solicitărilor din mediu) și axa hipotalamus-hipofiză-glande suprarenale (acestea din urmă secretă cortizolul). Prin eliberarea hormonilor stresului, se creează o stare de hipervigilență, incompatibilă cu somnul.

Provoacă dureri de spate sau de umeri

Stresul cronic poate influența și tonusul muscular. Legătura dintre ele este pusă tot pe seama hormonilor stresului, care intensifică activitatea mușchilor. Astfel, sunt determinate tensiuni musculare,care scad fluxul de sânge spre țesuturi. Mușchii încordați duc la apariția durerilor de spate, de gât sau de umeri.

Pot apărea probleme de sănătate mintală

Existența stresului cronic pe perioade lungi de timp poate determina schimbări la nivelul creierului. Această situație poate favoriza aparițiaunor probleme precum anxietatea, atacurile de panică, diverse fobii, depresie, adicții (de alcool ori de droguri) și modificări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie).

Perturbă digestia

Multe persoană reclamă faptul că au probleme cu digestia atunci când se confruntă cu perioade mai tensionate. Este demonstrat științific că stresul afectează mișcările intestinale. Cele mai frecvente tulburări sunt: durerile de stomac, refluxul gastric, balonarea, diareea, constipația. Stresul poate juca un rol important și în apariția arsurilor gastrice.

Scade dorința sexuală

Perioadele de stres pot fi foarte dificile și pentru femei și pentru bărbați din punct de vedere al problemelor sexuale. La bărbați pot apărea dificultăți de erecție, ejaculare precoce, scăderea sau lipsa dorinței sexuale, iar la femeie dificultatea de a obține orgasmul.

Poate cauza unele boli de piele

Stresul poate declanșa sau agrava anumite boli de piele. Legătura dintre ele se poate explica prin faptul că pielea și sistemul nervos central provin din același țesut celular, ectodermul, stratul exterior al embrionului.

Din această cauză, stresul, oboseala și tulburările emoționale se pot „citi“ și pe piele. La nivel cutanat se pot produce reacții antinflamatoare care se manifestă prin roșeață sau eczeme. Hormonii stresului pot duce și la vasoconstricția vaselor, prin urmare, la nivelul pielii ajung mai puține substanțe nutritive, ceea ce explică paloarea. Înperioadele stresante apar sau se agravează acneea, cuperoza, vitiligo, dermatita seboreică și cea atopică,psoriazisul și lupusul.

Simptome ale anxietății. Ce spun medicii

Când trebuie să vorbești în public, este firesc să ai emoții, să tremuri, să-ți bată inima mai rapid și să te doară stomacul. Dar când problemele de acest gen devin cronice, cauza poate fi neclară. În timp ce tulburările de anxietate sunt tratate de psihiatri sau psihoterapie, simptomele pot fi atât de compleșitoare încât pacienții pot ajunge mai întâi la un medic – plângându-se de mai multe probleme. Este foarte important ca medicul să examineze și să asculte foarte bine pacientul astfel încât să-și poată da seama că este vorba despre simptomele fizice ale anxietății.

Dacă pacientul nu a unit toate aceste simptome, legătura între sentimentimentele anxioase și simptomele fizice poate fi confuză. „Deseori le spun pacienților mei că fiecare parte a corpului este conectată cu restul în moduri incredibil de complexe. Atunci când creierul este stresat asta va influența corpul, și viceversa“, spune dr. Araron George. „Uneori poate fi destul de dificil de a observa diferenâa“. Astfel, medicii știind aceste conexiuni, pun pacienților mai multe întrebări specifice pentru a stabili sursa fiecărei probleme.

„Așa cum va spune orice persoană care a trecut printr-un episod anxios, este vorba atât de simptome psihologice cât și fizice – ambele tipuri fiind alarmante, și uneori chiar copleșitoare“, explică psihoterapeutul Natalija Rascotina. Este vorba despre modul în care răspunde organismul la ceea ce simți.

Iată câteva din cele mai obișnuite simptome ale unei stări de anxietate.

Palpitații

În cazuri extreme, simptomele anxietății se pot resimți ca un atac de cord. Doctorii au întâlnit astfel de senzații. „Ca să fiu sincer, când ai brusc palpitații, tremuri, ai dureri în piept și te simți amețit – este destul de îngrozitor“, spune dr. Kevin Gilliland. „Și da. astea sunt simptomele unui atac de cord. Dar , din nefericire, sunt și simptomele unui atac de panică“. Deși aceste palpitații sunt provocate de gânduri și emoții, și nu de un proces fizic, cel mai bine ar fi totuși să mergeți la un medic.

Probleme cu memoria

Deseori, la medici se prezintă pacienți care reclamă probleme de memorie care de fapt nu au fost încă diagnosticate ca fiind tulburări de anxietate. Poate fi destul de înspăimântător pentru o persoană care s-a trezit aproape dintr-o dată cu astfel de probleme. „O altă problemă se referă la atenție și concentrație, ceea ce duce evident la probleme de memorie“, spune dr. Gilliland. Dacă nu te poți concentra și nu poți fi atent la o conversație, s-ar putea să crezi că ai putea avea Alzheimer, continuă medicul. Trebuie discutat cu un medic pentru a găsi o soluție.

Insomnii

Dacă intri în biroul unui medic și îi spui că nu poți să adormi, există șanse mari să te întrebe dacă ai trecut în viața ta printr-un episod anxios.

„Probabil că cea mai întâlnită problemă a anxietății este insomnia. Pare un lucru minor pentru cei care dorm, dar insomniile sunt devastatoare pentru sănătatea mintală, cea fizică, performanța la locul de muncă și lucrurile pe care ne place să le facem“., spune dr. Gilliland. Medicii înțeleg că de devastatoare este insomnia, și poți obține un tratament pentru a putea dormi.

Dureri

Durerile pot avea un impact decisiv asupra vieții tale de zi cu zi. Când pacienții se plâng de mușchi tensionați, ori de dureri vagi în corp, medicii le pot identifica drept simptome cauzate de anxietate. „Se crede că durerile de cap și cele de spate sunt unele dintre cele mai obișnuite probleme psihosomatice“, spune Rascotina. Așa că dacă ai dureri și nu știi cauza, poate fi un simptom al anxietății, dar ar fi bine să vezi un medic pentru terapie și tratament medicamentos.

Probleme abdominale

Când un pacient descrie simptome care se pot încadra în registrul celor legate de anxietate, dar nu pot fi legate de alte boli, s-ar putea ca medicii să pună mai multe întrebări despre viața acestuia pentru a obține mai multe informații. Așa se întâmplă și în cazul durerilor abdominale.

„Pe pacientul cu un disconfort abdominal neobișnuit și care are rezultate normale în urma examinării îl întreb despre somn, dietă, muncă, școală și relații“, spune dr. george. „De multe ori, asta deschide o ușă spre o conversație despre o recentă despărțire ori despre stresul de la locul de muncă“. Dacă doctorul spune că simptomele tale pot avea ca sursă anxietatea, te poate ajuta să găsești un psihoterapeut.

Gură uscată

Când pacienții vin plângându-se de gură uscată ( cunoscută sub termenul medical de xerostomie), iar medicul nu poate identifica alte cauze, anxietatea poate fi un posibil diagnostic.

„Xerostomia este o afecțiune și înseamnă că nu produci suficientă salivă. Studiile au arătat că nicelul crescut de cortizol are legătură cu hiposalivația“, spune dr. Herve Damas. Stresul și anxietatea pot duce la simptome cum este cea de uscăciune a gurii. Un medic îți poate prescrie un tratament.

Senzația de căldură sau înroșirea pielii

Anxietatea poate avea și astfel de simptome. Sunt reacții biologice la stres. „Neurotransmițătorii provoacă o activitatea metabolică ridicată când organismul se pregătește să lupte. În consecință, tu produci mai multă căldură. Aceste simptome sunt foarte obișnuite în anxietate“, spune dr. Damas. Medicii pot diminua astfel de stări prin tratament.

Probleme digestive

Medicii cunosc legătura dintre creier și intestine. „Poți avea dureri de stomac sau probleme digestive pentru că organismul reduce activitatea digestivă. Există noi studii care s-au ocupat de această legătură între creier și intestin, și se pare că lucrurile sunt foarte complexe și cred că vom afla în viitor și mai multe despre legătura între problemele digestive și simptomele psihologice“, spune psihologul Aimee Daramus. Dar pentru a ameliora astfel de probleme este nevoie de un consult medical.

Dureri de dinți

Simptome ale anxietății pot exista în tot corpul. Medicii, ca și dentiștii, își pot da seama de ele atunci când pun mai multe întrebări pacientului. „Știu unii clienți care au mers la dentist pentru că-i dureau un dinte și de fapt era o tensiune în mușchii de la falcă. Toată zbaterea aceea a minții reduce funcșionarea altor sisteme din organism pentru a folosi acele resurse pentru a supraviețui“, explică dr. Daramus. Dentistul îți poate sugera, în urma unui control, să mergi la un psiholog.

Sistem imunitar slăbit

Când medicii primesc pacienți cu infecții, viruși sau cu leucocite scăzute, ar putea ajunge la concluzia că aceștia au probleme cu sistemul imunitar. Probleme ale sistemului imunitar pot fi cauzate de mai multe afecțiuni, iar anxietatea este una dintre ele.

„Toată frământarea organismului în timpul anxietății poate duce la o slăbire a sistemului imunitar, așa că te poți îmbolnăvi mai ușor și mai des.“, spune dr. Daramus.

Cum îți poți „hrăni“ imunitatea

Este foarte important ce pui în farfurie mai ales pe timpul iernii, pentru a avea o imunitate de fier. Nu uita de usturoi, portocale, spanac și ghimbir, aliații tăi în lupta cu cu virusurile.

Citrice și ardei gras roșu pentru vitamina C

Citricele și ardeiul roșu conșin mari cantități de vitamina C. Aceasta poate diminua simptomele răcelii cu până la 23%, potrivit unor studii recente. Și pentru asta nu ar fi nevoie decât de maximum 8 grame. Vitamina C este responsabilă de creșterea producției de celule albe în sânge, care luptă împotriva infecțiilor. Ea ajută și la menținerea unui ten sănătos.

În afară de citrice, vitamina C mai poți găsi în papaya, dovleac, roșii, broccoli, varză de Bruxelles. Ardeii grași conțin și vitamina C, dar și betacaroten.

Usturoiul face minuni

De ce este atât de indicat usturoiul în cazul răcelilor? Pentru că el conține alicină, un compus care luptă împotriva infecțiilor. Cerctătorii britanici au dat unui numărde 146 de oameni extract de usturoi, 12 săptămâni. Cei care au luat usturoi erau cu 30% mai puțin predispuși să răcească decât ceilalți. Alte studii arată că persoanele care consumă mai mult de șase căței de usturoi pe săptămână au un risc cu 50% mai mic de a se îmbolnăvi de cancer de stomac.

Ghimbirul ține gripa la distanță

Această rădăcină conține uleiuri aromatice (care previn gripa) și răceala. Ghimbirul ameriorează durerea, tusea și febra. Poate acțion și ca sedativ ușor, astfel că te vei simți mai confortabil și vei avea un somn odihnitor. Se pune o linguriță de ghimbir răzuit într-o can de ceai fierbinte și bea de 2-3 ori pe zi. Studii recente artăcă ghimbirul ajută la tratarea durerilor cronice șiare proprietăți de scădere a colesterolului.

Broccoli și spanac și o sănătate de fier

Broccoli este încăcat cu un arsenal de vitamine și minerale. Conșine cantități mari de vitamine A, C și E, dar și antioxidanți, care ne feresc de infecții. Secretul pentru a-i păstra intacte toate proprietățile nutritive este de a-l găti cât mai puțin posibil. Spanacul este bogat în fier și vitamina C, dar conține și mulți antioxidanți precum betacarotnul, care măresc capacitaea sistemului imunitar de a lupta cu infecțiile.

Nici iaurtul nu trebuie uitat

Mai multe studii au demonstrat că un iaurt consumat zilnic elimină până șa 25% posibilitatea de a ăci. Bacteria care este răspunzătoare de acest beneficiu este Lactobacillus reuteri, care blocheazăînmulțirea virusurilor care neinvadează organismul atunci când ne îmbolnăvim. Nu toate iaurturile conțin această bacterie, așa că ar fi bine să verifici etichetele.

Cum îți poți proteja ficatul cu ajutorul gutuilor

Gutuile mai sunt cunoscut în popor și sub denumirea de „merele de aur“ și au un gust inconfundabil. Aceste fructe aduc o serie de beneficii sănătății, datorită conținutului bogat de minerale (magneziu, fier potasiu, cupru, zinc) și de vitamine (A, C, E și complexul de B-uri).

În lupta cu bolile hepato-biliare, gutuile sunt un aliat de nădejde, pentru că poți face cure cu gutui, consumate sub diverse forme. De la aceste fructe se pot folosi și frunzele și semințele.

“Gutuile stimulează funcţiile digestive hepatice şi pancreatice, au proprietăţi antibacteriene, antivirale şi antiinflamatorii şi se pot folosi cu succes în diverse forme de reumatism.

De asemenea, gutuile sunt de ajutor în afecţiunile pulmonare (viroze, bronşite) şi ale tubului digestiv (colite, infecţii intestinale, constipaţie, diaree, hemoroizi).

Au rol în anemie, prin stimularea producţiei de eritrocite în organele „tezaur“ (plămâni, ficat, splină, pancreas, rinichi, inimă). Este de preferat ca fructul să se folosească sub formă de suc, sirop, nectar, iar frunzele şi florile au efect maxim sub formă de tinctură.“, explică dr. Codruț Țuțu, specialist în acupunctură, apifitoterapie și nutriție.

Funcții hepatice stimulate

Leacurile din gutui sunt ideale pentru cei cu boli de ficat şi ale pancreasului. Uşoara aciditate a fructelor, dar şi substanţele cu efect antioxidant pe care acestea le conţine stimulează funcţiile hepatice şi imunitatea.

Speli bine 2-3 gutui (pentru îndepărtarea pufului de pe coajă), tai mărunt şi mănânci de 2-3 ori pe zi. Dacă ai şi episoade de vărsături, poţi mânca piureul de la 2 gutui fierte, curăţate, în prealabil, de coajă şi de seminţe.

Poţi prepara şi un decoct din fructe. Fierbi o gutuie necurăţată de coajă, dar tăiată felii într-un litru de apă, până ce volumul acestuia va scădea la jumătate. Presezi şi strecori şi, eventual, adaugi 50 g de zahăr. Consumi cel puţin o dată pe zi, pe toată perioada lunilor de toamnă.

Te poate ajuta să scapide kilogramele în plus

Fructele de gutui conţin foarte puţine calorii şi sodiu, dar sunt bogate în fibre. 100 g de gutuie crudă conţin numai 57 de calorii. Toate acestea fac din gutuie o alegere excelentă într-o dietă pentru pierderea în greutate şi pentru menţinerea stării de sănătate.

Poţi bea şi o infuzie din frunze pe care o prepari astfel: fierbi 50 de g de frunze de gutui într-un litru de apă. Filtrezi şi bei de 2-3 ori pe zi, timp de 3 luni.

Întăreşte imunitatea

Graţie pectinei, taninului, dar şi a vitaminelor A, B1, B2, B6, C, E şi a mineralelor (fier, calciu, sodiu, potasiu, magneziu şi fosfor), gutuile întăresc sistemul imunitar şi tratează anemia.

În convalescenţă, poţi consuma câteva zile la rând jumătate de fruct proaspăt pe zi. De asemenea, poţi face şi un suc din care să bei zilnic câte un pahar, înainte de masă, timp de o lună.

Seminţele, ideale pentru mai multe afecţiuni

În bronşite, tuse şi expectoraţie cu sânge, astm, diaree sau hemoragii uterine, seminţele de gutuie sunt ideale. Fierbi 100 g de seminţe în 300 ml de apă, până când lichidul scade la jumătate, apoi strecori şi iei de 3-4 ori pe zi, câte 2-3 linguri din acest decoct, timp de o lună.

Poţi face şi aşa: dai o gutuie pe răzătoare, acoperi cu 200 ml de apă clocotită şi laşi la infuzat. Bei infuzia sau faci gargară, după o oră.
Şi în cazul colitelor, seminţele de gutuie aduc alinarea.

Fierbi 20 g din ele în 200 ml de apă, la foc mic, până ce lichidul scade la jumătate. Când s-a răcit, strecori decoctul printr-un tifon şi bei în două reprize.

Cele mai bune remedii cu cătină pentru imunitate

Ne-am obișnuit că cătina încă din copilărie. Mamele noastre ne dădeau miere cu cătină atunci când răceam, fructul fiind recunoscut pentru creșterea imunității. Cătina mai este cunoscută și ca ginsengul românesc.

Care este secretul cătinei? Secretul, de fapt, stă în cantitatea enormă de vitamina C pe care o conține fructul, de zece ori mai mare decât orice fruct citric. Medicii tibetani recomandau consumul de cătină celor care escaladau înălțimi considerabile.

Trecerea de la vară la toamnă poate fi făcută mai ușor cu remedii de cătină, mai ales că acum încep să apară răcelile. Bogată în vitaminele A, B1, C și E, cătina crește imunitatea, alungă oboseala și stimulează pofta de mâncare.

Ceai de cătină

În recuperarea după diverse boli, convalescenșilor li se recomandp o cură cu ceai de cătină pentru revigorare și remineralizare. Fierbe 3 linguri de boabe de cătină, 20 de minute, în 300 ml de apă. Filtrează ceaiul și lasă să se răcească. Sunt indicate câte 2-3 căni pe zi, timp de trei săptămâni.

Sirop de cătină

Trebuie cătină cât încape în trei cești și pune pestea o ceașcă cu miere. Amestecă și păstrează la frigider. Iei din sirop, în fiecare zi, câte două lingurițe, pe stomacul gol. Pentru a evita răcelile, tratamentul trebuie urmat o lună de zile. Dacă boala deja a debutat, dublează cantitatea de sirop.

Putem prepara și un sirop pe care să-l bem pe termen lung. Îl preparăm astfel: într-un litru de apă în care ai adăugat 400 de grame de zahăr, punem la fiert trei cuișoare și o linguriță de scorțișoară. Când zahărul s-a dizolvat, adăugăm câteva felii de lămâieși 1 kg de boabe de cătină. Lăsăm să mai fiarbă 10 minute. Punem într-un borcane boabele de cătină fierte, până umplem recipientele. Îndesăm cu o lingură de lemn și apoi turnăm lichidul. Închidem borcanele și le sterilizăm. Puteam bea o ceașcă zilnic, pe stomacul gol.

Suc de cătină

Și copiii se pot bucura de beneficiile acestui fruct. Pentru ei, cei care au depășit vârsta de 7 ani, dar și pentru cei care se îngrijesc de imunitatea lor se poate prepara un suc de cătină. Stoarcem boabele de fruct și amestecăm sucul obșinut cu puțină miere.Lăsăm o zi deoparte și bem o ceșcuță, dimineața, pe stomacul gol.

Macerat de cătină

În cazul în care suferide anemie, poți urma în paralel cu tratamentul recomandat de medic și unul cu macerat de cătină. Se storc boabele de fruct și se amestecă cu miere în părți egale. Se lasăla macerat la rece o zi, apoi se ia dimineața câte 2-3 linguri pe stomacul gol. Se poate încerca și următorul remediu: se acoperă 1-2 lingurițe de fructe de cătinăzdrobite cu 250 ml de apă rece. Se lasă 10 ore, apoi se strecoară și se bea lichidul de-a lungul unei zile, înainte de a mânca.

Ulei de cătină

Uleiul de cătină este bun pentru sistemul imunitar. Este de ajutor însă și pentru prevenirea deficitului de vitamina A și a inecțiilor bacteriene. Se pun 200 ml de ulei de floarea-soarelui peste 150 g de cătină mărunțită, într-o sticlă. Se ține vasul la temperatura camerei trei săptămâni și se agită de câteva ori pe zi. Apoi, se zdrobesc boabele și se pun din nou în ulei. Se transferă, apoi, într-un alt recipient partea limpede care se află deasupra.

Se depozitează în locuri răcoroase și ferite de luminp. Se iau 3-40 de picături de ulei pe zi, simplu sau cu puțină miere. Cura se ține cel puțin două săptămâni.

Uleiul de cătină este recomandat și în cosmetică, pentru atenuarea ridurilor sau pentru tratatrea arsurilor ușoare.