Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 7 din 7 REZULTATE

Care sunt cele mai importante surse vegetale bogate în fier

În cazul în care suferi de o deficiență de fier, medicii îți recomandă consumul de carne roșie și ouă. Există însă și alimente de origine vegetală care sunt foarte bogate în fier.

Cea mai importantă funcție a fierului în organism este cea de transportare a oxigenului prin sânge către organe și țesuturi. Atunci când ne confruntăm cu o deficiență de fier apar amețelile, insomnia, durerile de cap, oboseala accentuată și lipsa poftei de mâncare.

„Absorbția fierului în organism se realizează la nivelul jumătății superioare a intestinului subțire. Pentru o mai bună asimilare este nevoie și de vitamina C care stimulează absorbția. O dietă zilnică obișnuită conține 15-20 mg de fier din care aproximativ 1 mg este absorbit și utilizat pentru a compensa pierderile zilnice. Absorbția este favorizată prin consumul de alimente bogate în vitamina C (lămâie, pătrunjel, spanac, citrice) și un consum adecvat de carne, mai ales carnea roșie sau ficatul de pasăre. Trebuie limitat consumul de produse care influențeazănegativ absorbția de fier: cafeaua, alimentele și suplimentele bogate în calciu, produsele de panificație“, explică dr. Marian Nedelcu, medic specialist hematolog.

Tofu – Care sunt cele mai importante surse vegetale bogate în fier

Tofu se obține din boabe de soia, fiind un aliment plin de substanțe nutritive. 100 grame de tofu asigură 10 grame de proteine și 44% din doza zilnică de calciu recomandată. Pe lângă acestea, tofu conține și 6,4 mg de fier. El poate fi consumat simplu sau introdus în diverse preparate (poate fi și pregătit pe grătar).

Legumele verzi – Care sunt cele mai importante surse vegetale bogate în fier

Surse importante de fier sunt legumele verzi. Și aici includem spanacul, ardeii verzi, salata, varza, fasolea verde. Nutriționiștii recomandă prepararea lor termică, și nu consumarea sub formă crudă, întrucât gătirea lor crește cantitatea de fier.

Dintre legumele verzi, spanacul are cel mai mare conșinut de fier (6,4 mg la 200 de grame), în timp ce varza și fasolea verde conțin 1 sau 2 mg la 100 grame de legume. Aceste legume au în componența lor și vitamina C care ajută la asimilarea fierului.

Semințele de dovleac – Care sunt cele mai importante surse vegetale bogate în fier

Semințele de dovleac sunt foarte importante pentru scăderea colesterolului „rău“, dar conțin și o cantitate importantă de fier. Astfel, o mână de semințe descojite au 4,2 mg de fier. Semințele trebuie mâncate crude, fără adaos de sare sau de condimente. Prin prăjire ele își pierd o importantă parte din calitățile nutritive.

Fasolea – Care sunt cele mai importante surse vegetale bogate în fier

Fasolea ar trebui introdusă cât mai des în alimentație datorită conținutului său bogat în minerale, fier și zinc, dar și proteine. Fasolea roșie și cea pestriță conșin 3,9 mg, respectiv 3,6 mg de fier la 100 de grame. Și mazărea și linte conțin cantități mari de fier, aproximativ 6 mg de fier la 100 de grame, în timp ce năutul fiert, conține 4,7 mg la 200 de grame.

Fructele uscate – Care sunt cele mai importante surse vegetale bogate în fier

Consumate cu moderație, fructele uscate (smochinele, curmalele, caisele, prunele, satfidele) sunt o alternativă gustoasă și sănătoasă pentru gustarea între mese. 100g de caise uscate conțin 2 mg de fier, în timp ce stafidele și caisele au 1,5 mg. Nu uita că vorbim de fructe uscate, și nu confiate. Acestea trebuie evitate pentru că ele conțin o foarte mare cantitate de zahăr.

Alimente care trebuie consumate sau evitate în caz de hipertiroidism

Dieta unei persoane poate influența simptomele hipertiroidismului, potrivit medicalnewstoday.com. Unele alimente pot îmbunătăți starea de sănătate, în timp ce altele pot înrăutăți simptomele ori pot afecta efectul medicamentelor.

Hipertiroidismul este o boală în care glanda tiroidă produce pre mulți hormoni tiroidieni. Unii se referă la această afecțiune ca fiind o tiroidă exagerat de activă. Cea mai obișnuită cauză a hipertiroidismul este o boală autoimună numită boala Graves.

Simptomele hipertiroidismului includ pierderea inexplicabilă în greutate, transpirații, diaree frecventă, dificultăți de somn și slăbirea mușchilor. Hipertiroidismul este mai des întâlnit la femei decât la bărbați.

Cum poate fi influențată boala de către dietă?

Consumul anumitor alimente nu va trata hipertiroidismul, dar unenel nutrimente și minerale joacă un rol în administrarea și ținerea sub control a bolii. Dieta poate influența atât producția de hormoni tiroidieni, dar și modul în care funcționează tiroida.

Următoarele nutrimente și substanțe chimice se numără printre cele care influențează hipertiroidismul:

  • Iodul, pe care glanda tiroidă îl folosește pentru a produce hormoni tiroidieni. Prea mult iod în dietă poate crește producția de hormoni tiroidieni.
  • Calciul și vitamina D sunt vitale pentru că hipertiroidismul poate cauza probleme în cazul densității minerale osoase.
  • Alimentele și băuturile care conțin cofeină pot înrăutăți simptomele hipertiroidismului.

Alimente care trebuie consumate

Următoarele alimente pot aduce beneficii oamenilor care suferă de o tiroidă hiperactivă:

Alimente sărace în iod

foto: Anna Pelzer

Dacă o persoană primește tratament împotriva hipertiroidismului, medicul i-ar putea recomanda să urmeze o dietă săracă în iod. Alimentele și băuturile sărace în iod includ: sare neiodată, albușuri, legume proaspete sau congelate, ceaiul, condimente, uleiuri vegetale, zahăr, miere, nuci nesărate, berea și vinul, carne de vită, pui, curcan, vițel sau miel, fructe.

Legume crucifere

Unele legume crucifere conțin compuși care scad producția de hormoni tiroidieni și care pot reduce cantitatea de iod asimilată de tiroidă. Ambele efecte pot fi benefice pentru o persoană cu hipertiroidism.

Totuși, persoanele care suferă de hipotiroidism (o scădere a funcțiilor iroidei) ar trebui să evite consumul unei mari părți din aceste alimente. Printre legumele crucifere se numără: varza de Bruxelles, varza, kale, napi, arugula, ridichi, bok choy, conopidă, broccoli.

Alimente care conțin seleniu

Seleniul este un micronutrient de care organismul are nevoie pentru metabolizarea hormonilor tiroidieni. Cercetările sugerează că seleniul poate ajuta la îmbunătățirea unor simptome ale bolii autoimune tiroidiene.

Printre cei care iau medicamente, aceia care iau suplimente cu seleniu pot ajunge la niveluri normale ale tiroidei mai repede decat cei care nu o fac.

Printre alimentele bogate în seleniu se numără: nuci braziliene, ton, halibut, creveți, șuncă, paste și cereale, vită, curcan, pui, orez, ouă, brânză cottage, ovăz, spanac.

Alimente care conțin fier

Fierul este un nutriment care este important pentru procesele organismului, inclusiv pentru sănătatea tiroidei. Fierul ajută celulele roșii din sânge să ducă oxigenul către alte celule din organism.

Cercetătorii au stabilit o legătură între fier și hipertiroidism. Omaneii pot menține o cantitate rezonabilă de fier în organism prin includerea acestor alimente în dieta lor: cereale, stafide, pește și fructe de mare, fasole, ciocolată neagră, carne de vită, pui curcan și porc, linte, spanac, sardine și năut.

Alimente care conțin calciu și vitamina D

Exisă o asociere între hipertiroidismul îndelungat și scăderea densității minerale a oaselor, ceea ce poate duce la osteoporoză. Calciul și vitamina D sunt nutrimente foarte importante pentru sănătatea oaselor.

Printre alimentele bogate în calciu se numără: lapte, brânza, iaurt, înghețată, somon, sardine, broccoli, portocale, kale, bok choy.

Multe persoane cu hipertiroidism au carență de vitamina D. Sursa primară de vitamina D este soarele. Dar, din cauza problemelor ridicate de expunerea prelungită la soare care pot duce la cancer de piele, mulți oameni stau mai puțin în soare sau folosesc creme de protecție.

Nu există multe alimente bogate în vitamina D, dar printre acestea puține se numără: somonul, tonul, laptele și unele produse lactate, cereale.

Condimente

foto: Taylor Kiser

Studiile au stabilit o legătură între anumite condimente, printre care turmericul și chili verde, și frecvența redusă a bolilor tiroidiene, printre care hipertiroridismul.

Turmericul are de asemenea și proprietăți antiinflamatorii.

Alimente care trebuie evitate

Iată ce alimente ar trebui evitate sau, cel puțin, consumate în cantități moderate de către cei care suferă de hipertiroidism:

Alimente bogate în iod

foto: Chritopher Carson

Prea mult iod poate însărutăți hipertiroidismul prin provocarea glandei tiroide să producă prea mulți hormoni tirodieni. O persoană cu hipertiroidism ar trebui să evite consumul excesiv de alimente bogate în iod, cum sunt: sare iodată, pește, scoici, alge, produse lactate, suplimente cu iod, produse care folosesc colorant alimentar roșu , gălbenuș, diverși aditivi, covrigi, gogoși sau merdenele produse în comerț.

Soia

foto: Mae Mu

Studiile efectuate pe animale au demonstrat că consumul de soia poate influența tratamentul cu iodul radioactiv administrat în caz de hipertiroidism.

Sursele de soia includ: laptele de soia, sosul de soia, tofu, edamame, uleiul de soia.

Glutenul

Cercetările sugerează că boala autoimună tiroidiană este mai întâlnită la oamenii care au și boala celiacă, decât la cei care nu o au. Nu se cunoaște exact motivul, dar și genele ar putea juca un rol. Boala celiacă poate face ca o persoană să dezvolte alte boli autoimune.

Boala celiacă provoacă leziuni la nivelul intestinului subțire în urma ingerării de gluten. Acesta este o proteină din grâu, orz, ovăz și secară.

Cei care au boala celiacă au nevoie de o dietă fără gluten. Unele cercetări arată că o dietă fără gluten poate facilita mai bine asimilarea de către intestin a medicației în cazul problemelor tiroidiene și poate scădea inflamația.

Cafeina

Cafeina poate înrăutăți unele simptome ale hipertiroidismului, provocând inclusiv palpitații, tremur anxietate și insomnie. Dacă este posibil, o persoană cu hipertiroidism ar trebui să încerce să evite alimentele și băuturile care conțin cafeină. Acestea includ: cafea, ceai negru, ciocolată, cola și băuturi energiznte.

Surplusul de fier din sânge, asociat cu diabetul și afecțiuni ale ficatului

Persoanele care au un nivel prea mare de fier în sânge prezintă un risc ridicat de a face diabet şi boli de ficat. La această concluzie au ajuns cei care au efectuat un studiu internațional, citat de Agerpres.

În timp ce problemele de sănătate asociate cu deficienţa de fier au fost bine documentate de oamenii de ştiinţă, studiul publicat de cercetători de la Universitatea din Australia de Sud (UniSA) şi Imperial College London a relevat implicaţiile surplusului acestui metal în sânge.

În urma cercetării, specialiştii au descoperit că persoanele cu niveluri ridicate de fier în sânge sunt protejate de anemie, o problemă de sănătate asociată cu deficienţa de fier, şi prezintă un risc redus de hipercolesterolemie. Însă, acestea au un risc mai mare de a dezvolta boli de ficat, diabet şi infecţii cutanate bacteriene.

Legătură între excesul de fier șihipercolesterolemie

Unul dintre autorii studiului, Beben Benyamin, specialist în genetică în cadrul UniSA, a subliniat importanţa asocierii dintre surplusul de fier şi riscul scăzut de hipercolesterolemie. ”Am utilizat o metodă statistică, numită randomizare mendeliană, bazată pe informaţii genetice, pentru o mai bună estimare a legăturii de cauzalitate dintre nivelul de fier şi nouă sute de afecţiuni şi probleme de sănătate. Am descoperit astfel o legătură între excesul de fier şi un risc redus de hipercolesterolemie”, a explicat acesta într-un comunicat de presă.

”Acest lucru ar putea fi important având în vedere că nivelul ridicat de colesterol reprezintă un factor important (de risc) în bolile cardiovasculare şi accidentul vascular cerebral, cu circa 2,6 milioane de decese pe an, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În acest studiu populaţional am oferit dovada că fierul este asociat cu anumite afecţiuni. Pasul următor constă în a afla, prin intermediul studiilor clinice, dacă manipularea directă a nivelului de fier îmbunătăţeşte starea de sănătate”, a adăugat Beben Benyamin.

Alături de Dipender Gill de la Imperial College London, coautor al studiului, Beben Benyamin a descoperit de asemenea că persoanele care prezintă un nivel ridicat de fier în sânge au un risc mai mare de a avea celulită infecţioasă, o infecţie cutanată bacteriană care în 2015 afecta 21 de milioane de persoane şi a provocat 17.000 de decese, notează Xinhua.

De cât fier au nevoie copiii

Se poate întâmpla ca, uneori, copilul tău să aibă unele stări de oboseală, să nu aibă poftă de mâncare și să fie neatent. Sunt simptome care ar putea fi puse pe seama lipsei de fier, mineral esențial pentru sănătatea și dezvoltarea copiilor.

„Bebelușii se nasc cu o rezervă de fier care le ajunge 6 luni. După aceea, au nevoie de o cantitate de fier de opt ori mai mare decât cea a adulților pentru a se dezvolta armonios. Lipsa fierului împiedică oxigenarea țesuturilor organismului, proces care afectează funcțiile vitale și care poate provoca probleme de sănătate. Anemia este poate fi una dintre afecțiunile de care suferă copiii care au carență de fier“, explică dr. Nicoleta Tomescu, medic de familie.

Necesarul zilnic de fier

Copiii au nevoie, în medie, între 7 și 11 mg de fier în fiecare zi, în funcție de vârstă. De aceea, alimentația copiilor trebuie să fie diversificată și bogată în alimente care conțin acest mineral. Astfel, un copil cu vârsta între 0-6 luni are nevoie de 0,27 mg/zi, cel de 7-12 luni de 11 mg pe zi, 1-3 ani de 7 mg/zi, 4-8 ani de 10 mg/zi, 9-13 ani de 8 mg/zi, iar între 14 și 18 ani băieții au nevoie de 11 mg/zi, iar fetele de 15 mg/zi.

Surse naturale de fier

Cele mai importante surse naturale de fier sunt: laptele matern și laptele praf fortificat cu fier, fasolea boabe, sfecla roșie, roșiile, spanacul, broccoli, mazărea, cartofii dulci, fructele uscate (smochine, caise, stafide, prune), cerealele integrale, peștele gras și ouăle.

„Alimentele bogate în fier adaugă un plus de echilibru în dezvoltarea organismului și îl ajută să facă față provocărilor zilnice. Totodată, copilul își va putea îmbunătăți performanțele școlare, deoarece fierul este unul dintre acele minerale care contribuie la optimizarea capacității cogntive. Alegerea unei diete bogate în substanțe nutritive, adaptată pentru fiecare etapă de vârstă pe care o parcurge copilul, poate preveni apariția anemiei și a unor probleme de sănătate mult mai grave“, explică Diana Tudor, nutriționist.

Probleme cauzate de lipsa fierului la copii

Printre cele mai serioase probleme cu care se pot confrunta copiii cu carență de fier se numără: anemia, tegumentele palide, unghiile care se rup ușor, oboseala, lipsa poftei de mâncare, tahicardia, mâinile și picioarele reci, lipsa de concentrare sau poate chiar retardului în dezvoltarea mersului și a vorbirii.

Anemia, afecțiunea la care femeile și copiii sunt cei mai predispuși

Există zile în care ne putem simți amețiți, fără vlagă și cu dureri de cap. Prima reacție este să dăm vina pe programul încărcat, pe viața agitată și pe stres, dar aceste simptome pot trage un semnal de alarmă în cazul anemiei.

Anemia, descoperită la timp, poate fi tratată. Dacă nu este tratată corespunzător ea poate duce la apariția unor complicații. „Anemia, una dintre afecțiunile des întâlnite în rândul femeilor, se poate manifesta prin astenie, paloare și amețeli. Anemiile care se instalează brusc au simptome evidente, iar cele cronice, care se instalează lent, sunt bine tolerate până în stadii avansate“, explică Nicoleta Tomescu, medic de familie.

Care sunt cauzele

Anemia poate fi favorizată de consumul redus de alimente bogate în fier. Fa fel, și de pierderile de sânge. De asemenea, menstruațiile abundente sunt unele dintre cele mai importante cauze în declanșarea anemiei. Unele boli genetice, sum sunt talasemia sau lipsa acidului folic din organism, pot provoca primele simptome ale afecțiunii. Mediciul spune că hemoragiile acute care duc șa anemie, produse de traumatisme sau ulcere, pot necesita chiar și transfuzii de sânge.

Cele mai des întâlnite tipuri de anemii sunt cele carențiale (cauzate de lipsa unei alimentații adecvate). Alimentele care conțin cantități mari de fier sunt carnea, oul, ficatul, spanacul, urzicile. Absorbția fierului în organism, dar și a acidului folic și vitaminei B12, esențiale pentru producerea normală a globulelor roșii, pot fi împiedicate de afecțiuni digestive și alcoolism.

Bolile cronice, tumorile maligne, leucemiile și limfoamele evoluează cu anemie cronicp, uneori acestra fiind chiar primul semn de boală, specifică medicul de familie.

Cum se diagnostichează anemia

Anemia se poate stabili în urma unui examen clinic și a unor analize de sânge. Însă pentru a afla cauza bolii este nevoie de alte investigații. „Se fac mai multe teste hematologice – hemogramă, sideremie, frotiu de sânge periferic, reticulocite, hemocult, electroforeza hemoglobinei. Dacă aceastea nu sunt concludente se pot cere și alte investigațșii: puncție de măduvă osoasă, teste genetice și investigații specifice pentru depistarea bolilor cronice asociate anemiei“, explică Nicoleta Tomescu.

Cum poate fi tratată

După ce medicul a stabilit tipul și cauzele anemiei, urmează tratamentul corespunzător. Pot fi suplimente pe bază de fier, dar și un regim alimentar adecvat. Specialistul poate prescrie și vitamina C sau suplimente de vitamina B12 și acid folic. În cazurile mai complicate este nevoie de alt tip de tratament.

Anemiile pot fi:

  • feriprive, cauzate de deficitul de fier
  • cauzate de bolile croinice (insuficiență renală)
  • aplastică (apare când scade numărul eirtrocitelor și al trombocitelor)
  • pernicioasă, cauzată de deficiența vitaminei B12

Vitaminele și mineralele care stimulează metabolismul

Metabolismul este procesul prin care organismul transformă mâncarea și nutrienții în energie și pentru a ajuta anumite funcții. Ceea ce mănâncă oamenii, inclusiv vitamine și minerale, influențează metabolismul.
Un metabolism rapid arde caloriile mai repede decât unul leneș, astfel încât persoana respectivă nu se va îngrășa. Metabolismul ne scade în mod natural odată cu înaintarea în vârstă.

Unele vitamine și minerale pot ajuta metabolismul să funcționeze eficient. În timp ce unele suplimente ar putea ajuta, tot alimentele sunt cele mai bune surse de vitamine și minerale.

Există cinci vitamine și minerale care ajută la menținerea și stimularea funcțiilor organismului, inclusiv metabolismul, ceea ce ajută și la menținerea unei greutăți ideale:

Complexul vitaminelor B

Acestea joacă un rol esențial în privința energiei. Vitaminele de tip B includ: B12, biotina, folații, B6, B5, nicina sau B2, tiamina sau B1. Deficitul uneia dintre vitamine poate afecta alte vitamine de tip B, ceea ce dă peste cap metabolismul.

  • B12 este esențială pentru metabolismul proteinelor și al grăsimilor. Pentru a funcșiona cum trebuie are nevoie de B6 și folați
  • B6 ajută la metabolizarea proteinelor
  • tiamina ajută organismul să metabolizeze grăsimile, proteinele și carbohidrații

Abilitatea de a procesa grăsimile și carbohidrații este esențială. Un metabolism sănătos se asigură că organismul folosește acești nutrienți pentru energie și nu pentru a-i depozita ca grăsime.

Oamenii ar trebui să consume alimente care conșin vitamine din complexul B. Alimente care le conțin sunt: carne slabă și fructe de mare, cereale integrale, produse lactate, ouă, unele fructe cum sunt bananele, merele, strugurii și pepenele roșu, nucile și semințele, unele legume precum spanacul, cartofii și dovleacul.

Vitamina B12 se găsește în principal în produsele animale, ceea ce înseamnă că vegetarienii și veganii au nevoie de suplimente de B12.

Vitamina D

Două studii recente au urmărit efectele vitaminei D și greutatea corporală la femeile în vârstă și copii. Ambele au demonstrat că participanții mai grași aveau mai puțină vitamina D în organism, decât cei slabi. Cercetătorii nu știu sigur deocamdată dacă nivelul scăzut de vitamina D contribuie la obezitate sau viceversa. Dieta, nivelul de zahăr din sânge și timpul petrecut în aer liber ar putea să joace toate un rol în greutatea unei persoane.

Cercetarea sugerează că vitamina D poate ajuta controlul nivelului de zahăr din sânge și poate îmbunătăți rezistența la insulină la oamenii cu diabet.

În comparație cu alte vitamine esențiale, oamenii pot primi vitamina D de la lumina soarelui. Expunerea precaută la soare este cel mai rapid mod de aprimi vitamina D.

Printre alimentele care conțin vitamina D se numără: gălbenușurile de ou, pește gras, cum sunt somonul, macroul și sardinele, ulei de ficat de cod, ficat de vacă, lactate, cereale și unele tipuri de ciuperci.

Dacă o persoană este supraponderală, doar suplimentarea cu vitamine s-ar putea să nu aibă efect asupra greutății corporale. Trebuie schimbat și stilul de viață.

Calciu

Mai multe cercetări au demonstrat: calciul poate fi vital pentru un metabolism sănătos și pentru un nivel echilibrat al zahărului în sânge, dar și pentru oase sănătoase.

Unele studii din 2010 sugerează că o cantitate mai mare de calciu în combinație cu vitamina D poate ajuta la scăderea în greutate. Un studiu din 2007 arată că o dietp bogată în calciu poate ajuta la scăderea în greutate a persoanelor cu diabet de tip 2. Dar, este nevoie de o cercetare mai aprofundată pentru a determina dacă este sau nu o strategie eficientă de pierdere în greutate.

Există și suplimente cu calciu, dar există surse de hrană bogate în calciu. Printre acestea se numără: laptele, iaurtul, cerealele, sucul de portocale, legumele cu frunze și verde închis la culoare, semințele și migdalele.

Fier

Organismul are nevoie de fier pentru o dezvoltare sănătoasă și pentru metabolism. Fierul este vital și pentru funcționarea corectă la nivel celular și pentru existența anumitor hormoni.

Fierul este esențial pentru transportarea oxigenului în celulele sângelului. Celulele roșii transportă oxigen la și de la mușchi și țesuturi.

Dacă o persoană are deficit de fier, s-ar putea ca mușchii să nu primească suficient oxigen. Iar aceștia nu pot arde grăsimile pentru a obține energie așa cum ar trebui.

Printre sursele de fier se numără: carnea, fasolea, cerealele, orezul brun, nucile, legumele cu frunze și de culoare verede închis, tofu și boabe de soia.

Deși fierul este vital, excesul de fier este toxic și poate cauza probleme.

Magneziu

Fără magneziu, reacțiile chimice care produc energie în organism nu pot avea loc. ACeastă dependență înseamnă că magneziul este esențial pentru metabolism și producerea de energie. agneziu se găsește într-o serie largă de alimente, cum ar fi: nuci și semințe, leguminoase, spanac, banane, somon și halibut, cereale integrale și cartofi.

sursa: medicalnewstoday.com

 

„Aveam dureri foarte mari din cauza excesului de fier“

Ani de zile, Katherine Hough, 27 de ani, a suferit o serie de simptome ciudate, își încep povestea cei de la BBC.

„Aveam dureri de stomac inexplicabile. Apoi, m-am dus la facultate și leșinam des, îmi cădea părul, aveam dureri mari la încheieturi și în permanență eram obosită. Mama credea că toate astea se întâmplă din cauza stilului de viață al unui student.“

O vizită la medic și două teste de sânge pentru testarea nivelului de fier din sânge au scos la ivealăcă suferea de hemocromatoză genetică, o boală care cauzează excesul de fier în organism.

Mulți dintre noi se gândesc la fier ca acel mineral care ne dă forță, și ne îngrijorăm mai mult din cauza deficitului de fier. Se știu mai puține lucruri despre excesul de fier,iar unele simptome sunt foarte derutante, așa cum este de exemplu oboseala.

„Am fost norocoasă pentru că mi s-a pus rapid un diagnostic. Mulți profeșioniști din domeniul sănătății cred că femeile nu au aceste simptome până mai târziu în timpul vieții, ceea ce poate duce la afectarea organelor interne“, spune Katherine. „

„În ultimul an, am fost la 30 de controale medicale. Azi sufeream de oboseală cronică, mâine de dureri la genunchi și coate și tot așa. Singurul tratament era flebotomia.(secționare a unei vene pentru a extrage sânge). Sunt norocoasă că am fost diagnosticată de tânără și îmi pot monitoriza sănătatea. Sunt unele zile în care am dureri înfiorătoare, în alte zile dunt foarte bine. Dar trebuie să se știe de această boală“, spune tânăra.

Ce este hemocromatoza genetică?

Este o boală care duce la acumularea de fier în organe. Simptomele includ oboseala, dureri ale încheieturilor, probleme de piele și de sănătate sexuală. Dacă nu este depistată la timp poate duce șa cancer de ficat sau ciroză. Tratamentul este relativ simplu și este de fapt vorba despre flebotomie. Cum organismul produce mai mult sânge pentru a-l înlocui pe cel luat, el folosește astfel excesul de fier.

„O boală obișnuită de care n-ai auzit“

Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății arată că 2.000 de oameni din întreaga lume suferă de această boală. S-a descoperit că 73% din cei afectați suferă de dificultăți psihologice, 81% suferă de oboseală, iar 87% au artrită sau dureri la nivelul încheieturilor.

Dr. Edward Fitzimons, consultant hematolog la Universitatea din Glasgow, spune: „Hemocromatoza este una dintre cele mai frecvente tulburări genetice în nordul Europei. Este o boală care este destul de greu de diagnosticat având în vedere simptomele comune cu alte multe boli. Pentru fiecare pacient diagnosticat, sunt alți 8 sau 10 nediagnosticați. Este fără îndoială, o boală obișnuită de care nu ați auzit“.

„Mă simțeam ca o bătrână pe care o dor toate alea și nu ca o tânără fată“

Abigail Harvey, 19 ani, a fost diagnosticată cu hemocromatoză la numai 15 ani. Până atunci a suferit de crampe severe, dar și de depresie. La 14 ani a ajuns la spital ca urmare a unei tentative de suicid.

„Un medic mi-a spus că trebuie să fac niște teste de sânge. Aveam dureri mari prin tot corpul, și mă simțeam ca o bătrânică, nu ca o fată tânără. Toți din jurul meu credeau că sunt anemică, dar s-a dovedit că aveam prea mult fier în organism. Mulți medici la care am fost mi-au cerut să le explic boala mea. De ce se știe atât de mult despre anemie, dar mai nimic despre vărul ei mai rău?“

De când a fost diagnosticată, Abigail a fost tratatată prin flebotomie. David Head, șeful executiv al Haemochromatosis UK spune: „Toată povestea cu Abigail, cu problemele ei menstruale, durerile la nivelul încheieturilor, probleme psihice, diagnostic întârziat se regăsesc în mulți pacienți. Este foarte important ca atunci când pacienții descriu aceste simptome să facă teste care trebuie pentru că este posibil să aibă această boală și ea trebuie luată în calcul“.