Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 10 din 13 REZULTATE

Ce este artroza și care sunt cei 7 factori care favorizează această boală

Artroza, sau reumatismul degenerativ cum mai este cunoscută, apare din cauza deteriorării cartilajului articular. Nu este o boală care apare brusc, ci se instalează în timp, afectând mai ales articulațiile solicitate mai des: genunchii, spatele, șoldul și degetele de la mâini.

Este o boală care apare, în general, la persoanele mai în vârstă, dar și la cele care practică anumite sporturi sau care au meserii solicitante din punct de vedere fizic. Se consideră că artroza este a doua boală de invaliditate la persoanele peste 50 de ani. Iar la nivel mondial, se estimează că peste 600 de milioane de oameni suferă de artroză.

Erodarea cartilajului

„Articulațiile unesc două oase acoperite cu cartilaj, un țesut cu extremități lucioase, netede, cu structură rezistentă. Cartilajul are două funcții majore: de amortizare a șocurilor și de alunecare. Un rol important de reînnoire a cartilajului îl au condrocitele, celule cartilaginoase care secretă fibre de colagen“, explică dr. Marcel Mihăilescu, medic ortoped.

Artroza începe să se instaleze atunci când este perturbat echilibrul dintre alcătuirea și distrugerea componentelor cartilajului. „Acest lucru duce la rigidizarea cartilajului, la modificarea structurilor care au rol în stabilizare, la apariția fisurilor la acest nivel. Acesta este cauza din care cartilajul nu va mai putea atenua șocurile din timpul mișcărilor. Astfel, sunt solicitate mai mult și oasele de sub el.“, spune medicul.

În urma presiunii, osul se mărește, formându-se așa-numitele ciocuri (osteofite). În artroză, sunt afectate nu numai cartilajul, ci și ligamentele, oasele, mușchii și lichidul sinovial.

Unde se poate localiza boala

Este o afecțiune care se poate instala la nivelul tuturor articulațiilor din organism. Dar, cele mai solicitate, sunt și cele mai afectate. Astfel, la nivelul genunchiului (gonartroza), șoldului (coxartroza), al coloanei vertebrale (zona,lombară, cervicală, dorsală), umărului (omartroza) și degetelor. „Întâlnim mai rar cazuri în care boala s-a instalat la nivelul articulațiilor cotului sau al celor temporor-mandibulare (unde osul mandibulei se întâlnește cu cel temporal al craniului)“, conchide dr. Mihăilescu.

7 factori care favorizează artroza

Nu se cunosc cu exactitate cauzele acestei boli, dar există anumiți factori care predispun la apariția ei.

  1. Ereditatea. S-a demonstrat că există o predispozișie genetică în apariția artrozei. Astfel, persoanele care au un părinte cu artroză au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta această boală.
  2. Sedentarismul. Lipsa activității fizice scade tonusul muscular, reduce cantitatea de sânge transportată mușchilor, întreținând o oxigenare deficitară la nivelul cartilajului.
  3. Obezitatea. Acesta nu este numai un factor care predispune la această boală, dar o și agravează. Excesul de kilograme pune presiune asupra articulațiilor genunchilor și șoldurilor, ceea ce duce la deteriorarea cartilajului.
  4. Vârsta. Deși frecvența bolii este mai mare în rândul persoanelor mai în vârstă, boala poate apărea și la tineri. În cazul lor, boala se instalează în special la nivelul spatelui și al gâtului.
  5. Traumatismele. O lovitură care afectează articulațiile poate fi direct responsabilă de leziunile care apar la nivelul cartilajelor. În cazul muncitorilor în construcții sau al alpiniștilor, de exemplu, există o presiune mai mare asupra articulațiilor.
  6. Sexul. La femei, riscul de artroză este mai mare la menopauză, ceea ce demonstrează că estrogenul, hormon sexual feminin, ar avea rol protector față de această afecțiune.
  7. Defectele congenitale ale articulațiilor. Acestea cresc de aproape șapte ori riscul de apariție a artrozei.

Cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știm despre antiinflamatoare

Antiinflamatoarele sunt printre cele mai folosite medicamente din lume, împreună cu antibioticele și anticoagulantele. Ele sunt folosite împotriva inflamațiilor, durerilor și febrei.

Inflamația apare atunci când se produce o leziune, traumatisme sau diverse infecții, fiind o reacție naturală a organismului. Cum se formează? Se declanșează un proces în cadrul căruia celulele imunitare se concentrează la locul afectat. Acolo se produc modificări chimice care duc la eliberarea de substanșe inflamatoare. În cadrul aceluiași proces au loc modificări ale parametrilor sangvini. Adică, pot crește valorile VSH-ului, ale proteine C reactive și ale fibrinogenului.

Cum acționează antiinflamatoarele

Există două clase de medicamente antiinflamatoare, în funcție de modul în care acționează asupra inflamației: steroidiene sau corticosteroizi (hidrocortizon, prednison) și nesteroidiene sau AINS (ibuprofen, diclofenac, acid acetilsalicilic).

Cele din prima categorie, corticosteroizii reduc inflamația prin legarea de receptorii glucocorticoizi. Medicamentele din a doua categorie blochează enzima COX implicată în producerea inflamației.

Ce putem trata cu antiinflamatoare

Medicamentele de tip AINS atenuează durerile (acțiune antalgică) și scad febra (acțiune antipiretică). Cei mai mulți dintre noi le folosim pentru a calma durerile scăzute sau moderate de cap, pe cele menstruale sau provocate de artrită și ori apărute în urma unor activități sportive. Medicii le recomandă și în artroze, dureri postoperatorii, tendinite, nevralgii ori abces dentar.

Dintre medicamentele de tip AINS, aspirina este recomandată și pentru a preveni coagularea sângelui și, implicit, accidentul vascular cerebral și crizele cardiace la persoanele cu risc.

În ceea ce privește medicamentele de tipul corticosteroizilor, acestea au indicații în boli reumatologice severe, cum este poliartrita reumatoidă, astmul bronșic care nu răspunde la terapia uzuală, psoriazis, rinite alergice, lupus eritematos sistemic, boli inflamatoare intestinale.

Ce reacții adverse pot avea

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene se pot lua și fără rețetă. Dar asta nu înseamnă că sunt lipsite de efecte adverse la care trebuie să fim atenți. Printre acestea se numără: diareea, durerile de stomac, ulcerul și hemoragia digestivă, greața și starea de vomă. Mai pot apărea și cefalee, reacții digestive, astm, oboseală, amețeli, hipertensiune.

Persoanele în vârstă, cu boli cronice, trebuie să fie și mai atente. Și asta pentru că medicamentele de tip AINS sunt contraindicate în caz de ulcer, hemoragie digestivă, insuficiență hepatică, renală sau cardiacă.

De asemenea, trebuie avută grijă și la interacțiunea cu alte medicamente, cum ar fi anticoagulantele. Pentru a limita efectele asupra stomacului, antiinflamatoarele se iau cu un pahar mare de apă, după masă. Este indicat să se ia și un protector gastric.

Corticosteroizii au un puternic afefect antiinflamator, dar sunt însoțiți de efecte adverse mai pronunțate, motiv pentru care nu se iau decât la recomandarea medicului.

Femeie se tine cu mana de burta, stand pe o canapea

Simtome care te avertizează că ai putea avea probleme cu fierea

Principalul simptom care te poate pune pe gânduri este durerea intensă în partea dreaptă, sub coaste. Există și alte simptome care ne indică faptul că am putea avea probleme cu bila, numită popular și fiere, și pe care nu ar trebui să le neglijăm.

Vezica biliară, numită și colecist, este organul care colectează secreția hepatică (bila), pe care, în procesul de digestie, o eliberează la nivelul intestinului subțire. Provoacă neplăceri atunci când este suprasolicitată sau când întâmpină dificultăți de eliminare a bilei în timpul digestiei. Ne referim aici la depunerile sau pietrele aflate pe traseul de evacuare a secreției biliare.

Durere în partea dreaptă

Acesta este unul dintre cele mai des întâlnite simptome. În cazul în care se formează calculi sau pitere la nivelul vezii biliare, mai mici sau de dimensiuni mai mari, primul semn este durerea ascuțită resimțită în partea dreaptă a abdomenului și în umărul drept. Poate dura între un sfert de oră și mai multe ore în șir. Durerea este provocată de blocajul de pe traseul canalului prin case se varsă bila și îngreunează respirația și perturbă somnul. Durerea în partea dreaptă poate fi însoțită de alte simptome precum febră, greață și vărsături.

Crampe discontinue

Bila leneșă poate provoca crampe și o durere pronunțată, în partea dreaptă, sub coaste, ambele asociate cu greața, de cele mai multe ori. Aceste simptome apar la puțin timp după o masă copioasă. Contracțiile repetate și dureroase ale vezicii biliare se răresc dacă stai întins pe dreapta. Dacă te confrunți cu așa ceva, înseamnă că suferi de dischinezie biliară. Aceasta înseamnă că bila stagnează la nivelul vezicii, iar aceasta se contractă în mod repetat, în încercarea de a se eliberara de conținut.

Vărsături

Dacă se formează o piatră de-a lungul tubului prin care bila trece din vezica biliară în intestinul subțire se produce și o inflamație a zonei. Asta provoacă colecistita. Greața, vărsăturile, febra și durerea intensă sunt semnele care anunță aceste disfuncționalități. În aproape 20% din cazuri, vezica biliară inflamată este invadată de bacterii de la nivelul intestinului subțire, ajungându-se la apariția unei infecții.

Febră

Dacă observi că ți-a crescut temperatura corporală, ai pielea palidă, ai frisoane și ți-a pierdut pofta de mâncare înseamnă că ai putea suferi de o infecție la nivelul vezicii biliare, ca urmare a formării unei pietre. Acestor simptome li se pot adăuga și altele: urina de culoare închisă și scaunele deschise la culoare.

Cum poate fi prevenită sau tratată o criză biliară

La primele simptome, ar trebui să te adresezi unui medic și să urmezi o dietă ușoară cu brânză de vaci, pâine prăjită, cartofi copți sau fierți.

Bea multă apă pentru că hidratarea joacă un rol important în procesul de digestie, implicit în cel de secreție a bilei.

Practică gimnastica sau alt sport preferat de 3-4 ori pe săptămână, în reprize de minimum o jumătate de oră.

„Medicii s-au mirat că mai puteam merge“

Munca de birou, căratul și câteva căzături srioase pot declanșa o hernie de disc chiar și în floarea vârstei. Cristina (32 de ani) din București risca să paralizeze dacă nu s-ar fi intervenit chirurgical de urgență.

Acum un an, după o perioadă solicitantă la locul de muncă, o răceală puternică, diferită de cele obișnuite, urmată de o durere înfiorătoare în zona lombară au pus-o pe gânduri pe Cristina. Ea a luat un calmant și a sperat că situația se va ameliora. Peste 2-3 zile, durerea a coborât pe unul dintre picioare. „Inițial, am crezut că nu e ceva grav, dar în decurs de 7 zile, timp în care am continuat serviciul, am ajuns treptat în situația în care nu mă mai puteam apleca, mergeam încovoiată și-mi simțeam piciorul amorțit“, povestește ea.

Repausul i-ar fi agravat boala

Pe 25 februarie anul acesta, Cristina s-a decis să meargă la camera de gardă a Spitalului Bagdasar-Arseni. Cum la radiografie nu s-a depistat nimic, medicii i-au recomandat 5-10 zile de repaus și analgezice. A ales să meargă la serviciu în continuare. După câteva zile a mers la un neurolog la Spitalul Obregia, o vizită medicală care s-a dovedit salvatoare: „În aceeași zi, am fost internată pentru analize și RMN. Peste câteva zile, am aflat că am hernie de disc, care trebuia operată de urgență. Neurologul s-a mirat că am mai putut veni la spital pe picioarele mele. Dacă făceam repaus, cum fusesem sfătuită, nu m-aș mai fi putut mișca.“

„M-au externat după 4 zile“

Operația a durat 2 ore, iar la reanimare a stat doar 6-7 ore. După numai 4 zile, a putut să se reîntoarcă acasă. Urmează o perioadă lungă de recuperare, în care nu are voie să care, să se îngrașe, să facă drumuri lungi și să stea mult în picioare. „După 2-3 luni de la operație, voi putea face și fizioterapie“, ne-a precizat ea. Timp de un an, trebuie să poarte un brâu special, lombostat. Pentru că spatele este încă sensibil, trebuie să se așeze la orizontală să se ridice într-un mod diferit, cu tot corpul, pentru a-și proteja coloana.

Ce măsuri trebuie să iei în caz de sciatică. Sfaturile neurologului

Poți resimți câteodată, uneori foarte des, dureri de spate care se răspândesc și în alte zone ale corpului. Acestea nu trebuie neglijate pentru că pot fi cauzate de sciatică, o afecțiune a coloanei vertebrale.

Așa cum o descriu medicii, sciatica este termenul medical folosit pentru a descrie durerea lombară care iradiază către fese, pasrtea posterioară a coapsei, gambei, piciorului și care urmărește traseul nervului sciatic. „De cele mai multe ori, este unilaterală și apare din cauza iritației nervului, în caz de herniere a unui disc, stenoză de canal lombar, prezența unui osteofit, iar mai rar a unei tumori și a diabetului zaharat“, spune Marian Ghițescu, medic specialist neurologie. Medicii spun că una dintre cele mai frecvente cauze este hernia de disc.

Dureri insuportabile

Afecțiunea poate varia de la forme de dureri mai ușoare, suportabile, până la severe, aproape imposibil de suportat, când scade forța musculară în membrul afectat și apar tulburări sfincteriene (retenție de urină și materii fecale). „Disconfortul poate fi resimțit ca un curent electric care se deplasează pe partea posterioară a piciorului sau ca senzație de amorțeală, furnicături ori arsuri. Durerile pot fi agravate de tuse, strănut, statul mult pe scaun sau picior peste picior, îndoirea trunchiului, mersul mult pe jos.“, spune medicul.

Mai există cazuri, când bolnavii se pot confrunta cu disconfort în anumite părți ale piciorului, cu senzația de amorțeală sau cu furnicături. „Dacă simptomele sciaticii persistă timp îndelungat și nu cedează la tratament conservator, ori dacă apare scăderi importante a forței musculare în membru și tulburări sfincteriene, trebuie mers la medicul neurolog. Numai el va decide conduita terapeutică, în funcție de examenul clinic și de investigațiile paraclinice (RMN coloana lombo-sacrată, radiografie etc.) “, explică specialistul.

Care este tratamentul

Chiar dacă durerea este foarte puternică, cele mai multe cazuri de sciatică se rezolvă în 2-3 săptămâni. Pe termen scurt, durerile pot fi rezolvate cu analgezice, ori cu antiinflamatoare nesteroidiene (aspirirna, ibuprofenul și naproxenul), ori, în cazuri severe, injecții cu steroizi.

„Bolnavii pot lua măsuri și acasă pentru a scăpa de dureri. Pot aplica pe zona afectată fie o sticlă cu apă caldă, fie o pungă de gheață. Las-o să acționeze 20 de minute, după care repetă procedeul la două ore.“, spune medicul neurolog. Se poate face și fizioterapie, iar la recomandarea speciualistului se pot face anumite întinderi ușoare care pot reduce inflamația și disconfortul resimțit.

„Foarte importantă este și schimbarea modului de viață. Și aici mă refer la pierderea în greutate, alimentație sănătăoasă, timp mai puțin petrecut pe scaun. Bolnavul nu trebuie imobilizat la pat pe perioada durerii, deoarece se poate produce atrofia musculaturii lombare“, conchide medicul neurolog.

Bolnav de 10 ani înainte de diagnostic

În urmă cu 6 ani, viața lui Adrian, 52 de ani, a luat o întorsătură nefericită. Diagnosticat cu boala Parkinson, el luptă în fiecare zi să aibă un trai cât mai apropiat de cel al oamenilor sănătoși.

„Totul a început cu o durere în umăr. Apoi, au fost alte dureri în gambe, la șold, contracturi musculare, pe partea stângă, și șchiopătam când mergeam pe distanțe mai lungi. Dacă aveam stări de anxietate, mă simțeam foarte obosit și mă mișcam mai lent. Disconfortul era din ce în ce mai mare. Cei din jur și familia au început și ei să observe simptomele. Iar asta m-a îngrijorat foarte tare“, povestește Adrian.

Diagnostic: Parkinson

Imediat după ce a văzut că disconfortul este din ce în ce mai mare, Adrian a decis să meargă la medic să-și facă investigațiile necesare. A făcut un RMN și alte câteva teste, iar medicul neurolog i-a dat cumplita veste: avea Parkinson. Și-a dat seama că boala se instalase de aproape 10 ani, de când de fapt i-au apărut unele dintre primele simptome. Unul dintre ele a fost pierderea balansului pe brațul stâng, când se deplasa repede.

Cum a învățat să controleze boala

Pe lângă activitățile și obiceiurile pe care le are în fiecare zi, Adrian a făcut unele schimbări și în dietă. „Fără o dietă corespunzătoare, medicamentele nu-și fac efectul la fel de bine. Deciziile luate în legătură cu regimul alimentar le-am luat împreună cu medicul neurolog“, povestește bărbatul.

El trebuie să facă zilnic exerciții fizice de mobilitate, se odihnește cât mai mult și apelează și la unele terapii complementare, cum ar fi acupunctura, masajul și presopunctura.

Femeie se tine cu mana de burta, stand pe o canapea

Cum putem evita și trata balonările

O digestie greoaie, un tranzit intestinal leneş sau sindromul colonului iritabil pot duce la balonare. Deşi senzaţia de „preaplin“ nu este de regulă semnul unei afecţiuni serioase, aceasta cauzează destule neplăceri.

Pe lângă disconfortul în sine al simptomelor unei balonări, care de cele mai multe ori te face să te mişti mai greu sau pur şi simplu îţi taie cheful, mai este şi cel al vizitei la medic pentru ceva atât de banal. „Iau ceva şi-mi trece. Am mâncat ceva ce nu-mi prieşte”. E adevărat, de cele mai multe ori aşa este. Dar când balonarea persistă şi este însoţită de greţuri şi vărsături, scădere în greutate, febră sau dureri abdominale puternice, este cazul să mergi la medic pentru un control amănunţit.

De ce să te fereşti

Încearcă să eviţi lichidele carbogazoase, produsele semipreparate sau de la fast-food. Ele sunt responsabile în cele mai multe cazuri de neplăcerea pricinuită de o balonare. Evident că aici nu putem uita alimentele care fermentează, cum ar fi varza, fasolea, mazărea, murăturile, laptele dulce, fructele şi sucurile de fructe.  Însă medicii spun că fiecare organism răspunde altfel. Ce-ţi provoacă ţie balonări s-ar putea să nu-i creeze nici un disconfort mamei tale sau surorii.

În afară de ce mănânci,trebuie să ai grijă şi de cum mănânci. Mesele abundente, neregulate, luate pe fugă, înghiţind  mult aer şi mestecând insuficient sunt alte motive care provoacă balonări.

Dr. Simona Ionescu, medic primar medicină de familie ne sfătuiește să evităm mesele abundente, neregulate, mâncate pe fugă, mestecarea insuficientă şi alimentele de proastă calitate (semipreparate, fast food,alimente vechi). „Ele agravează balonarea. Când balonările sunt sistematice,persistente şi supărătoare se impune un consult medical pentru precizarea cauzei acestora: dezechilibru al florei intestinale, afecţiuni gastrice, biliare sau pancreatice, boli inflamatorii intestinale sau chiar tumori. “

Obiceiuri sănătoase

Dacă nu vrei să-ţi strici vacanţa,să stai toată ziua cu un abdomen umflat şi să zaci în pat, ar fi bine să capeţi câteva obiceiuri sănătoase care să devină regulă de bază în alimentaţia ta. Consumă multe fibre, legume proaspete şi cereale. Mănâncă fructe înainte şi după masă, dar numai la interval de o oră. Bea apă pe toată perioada zilei.

Care este tratamentul

Pâinea prăjită, cărbunele medicinal, orezul şi morcovul fiert absorb gazele, diminuând disconfortul.  Poţi lua vitaminele B6 şi E, care pot fi foarte eficiente în astfel de afecţiuni, la fel ca şi diosmectita, o argilă poroasă absorbantă. Tratamentul cu diosmectită este vechi, dar de foarte mare actualitate. Argila se găseşte în multe medicamente recomandate pentru gaze intestinale sau diaree. Dacă te gândeşti că, în cazul balonărilor, cofeina îţi poate fi de ajutor, poţi să-ţi iei gândul. Nu exagera şi limitează-te la cel mult două cafele pe zi.

Un cardiolog ne spune cum putem recunoaște un preinfarct

Dr. Carmen Tănăsescu, medic special cardiologie intervențională ne spune cum putem recunoaște un preinfarct și ce este de făcut în această situație.

„ Durerea toracică apăruta în repaus, dar și atunci când facem eforturi mici este asociată cu angina severă. Spre deosebire de aceasta, în cazul preinfarctului (angina instabilă), durerea este mai puternică și poate dura mai mult de 20 de minute.
Principalul simptom care poate semnala preinfarctul este durerea sau senzația de presiune care apare în zona pieptului. Important de știut este că ea poate iradia spre brațul drept, spre gât sau mandibulă și poate fi însoțită de greață, durere abdominală, respirație dificilă și chiar pierderea stării de conștiență.

Este foarte important ca pacientul care suferă un preinfarct să ajungă cât mai rapid, sub supraveghere medicală, într-o unitate spitalicească, unde se poate stabili un diagnostic cert. În urma consultului, persoana va beneficia și de monitorizarea funcțiilor vitale și aplicarea imediată a tratamentului specific (farmacologic și invaziv). Durerea în zona pieptului se numără printre simptomele care nu trebuie trecute cu vederea, mai ales că în lipsa unei terapii imediate crește riscul de apariție a unui stop cardiorespirator“, spune dr. Tănăsescu.

Ea ne transmite tuturor de Ziua Internațională a Sănătății că trebuie să mergem la medicul cardiolog ori de câte ori simțim că ceva nu este în regulă, pentru că „acest motoraș, care se cheamă inimă, viață, mai are nevoie uneori și de reparații“.

Cuvinte care dărâmă şi cuvinte care construiesc o relaţie. Opinia psihologului

Cuvintele pot răni mult mai rău chiar decât o palmă. De aceea, atunci când suntem supăraţi pe cineva, efervescenţa momentului nu trebuie să ne determine să folosim cuvinte dure, pe care le vom regret mai apoi toată viaţa. Trebuie să rămânem calmi şi să ne alegem cu grijă cuvintele, deoarece acestea au puterea de a dărâma o relaţie într-o fracţiune de secundă.

Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că există, în vocabularul limbii române, multe cuvinte care, chiar dacă nu sunt jignitoare, agresive sau sunt spuse pe un ton domol, pot dărâma la fel de uşor o relaţie. “Nu trebuie să avem neapărat un stil agresiv de adresare partenerului sau să îl jignim direct, ca să îl îndepărtăm de noi. Există cuvinte mai soft, pe care mulţi nu le băgăm în seamă, dar care pot genera acuze nefondate sau chiar pot denota imprecizie, condiţionare sau pesimism. Cuvinte precum „poate”, „oarecum”, „parcă”, „dacă”, la fel ca şi negaţiile de tipul „nu ştiu”, „nu cred”, sădesc şi cresc în partener, mai repede decât putem crede, sentimentul de incertitudine. Odată cu instalarea acestei senzaţii de incertitudine, fără să constientizăm, devenim mai putin încrezători în noi şi mai ales în cel care rosteste aceste cuvinte în mod frecvent, mai puţin încrezători în sentimentele sale şi în capacităţile sale de a concretiza ceea ce spune. În mod indirect, prin impactul acestor sintagme este indusă nesiguranţa, fapt ce poate conduce la creşterea suspiciunilor şi chiar la gelozie”, explică psihologul, citat de Plus Communication.

Mai mult decât atât, Laura Maria Cojocaru crede că asocierea unor fraze cu conţinut pesimist cu unele cuvinte precum „imposibil”, „dificil”, „greu”, „niciodată”, „definitiv”, pot induce o stare de alertă, chiar de panică, sau o stare de tristeţe care poate merge până la instalarea unei depresii reactive.

De asemenea, specialistul recomandă ca, atunci când partenerul are nevoie de sprijinul şi confirmarea noastră şi nu numai în această situatie, să evitam formula de genul “da, dar…”, care înseamnă de fapt un “nu”, înseamna dezaprobarea unei acţiuni, gând, simţire a partenerului şi poate duce la scăderea simei de sine şi nevoia de a căuta susţinere şi confirmare în altă parte.

Putem folosi mai des “simplu”, “uşor”, “frumos”, “plăcut” sau … “te iubesc”

“Cuvinte pozitive, precum “simplu”, “uşor”, “frumos”, “plăcut”, “perfect”, “absolut” au o putere benefică pentru organism, deoarece asociate cu evenimente frumoase, pot detensiona situaţia şi declanşează senzaţia de securitate şi protecţie a ambilor parteneri. Asta se întâmplă deoarece aceste cuvinte sunt încărcate de energii pozitive, iar mintea noastră reacţionează la ele prin secreţia de endorfine în tot corpul.

Dacă la toate acestea spunem partenerului nostru, din când în când, cu o voce caldă, un “te iubesc” sincer, atunci nu doar îi umplem inima de fericire, dar îi îmbunătăţim sănătatea … la propriu. Cuvintele au puterea extraordinară de a transforma fantastic mecanismele organismului nostru, au putere în plan fizic, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Pe lângă cuvintele de încurajare, obligatorii pentru o relaţie sănătoasă, mai sunt câteva elemente care nu trebuie să lipsească din viaţa de cuplu, precum: timpul acordat partenerului, daruri simbolice, mici servicii şi … mângâierile fizice. “Pentru ca acele cuvinte frumoase pe care le adresăm partenerului nostru de viaţă să rămână vii în conştiinţa lui, trebuie să le acredităm prin fapte. Ne putem face o agenda cu activităţi comune, care ne fac plăcerere amândurora – spre exemplu, mersul în parc, alergatul, mersul la picnic, bowling-ul etc. – şi în fiecare weekend să le punem în practică. De asemenea, micile daruri sau servicii pe care le facem pentru celălalt, precum “spălatul vaselor când iubita este obosită” sau “cumpărarea unui colier drăguţ atunci când nici nu se aşteaptă” pot cântări enorm în economia relaţiei. La toate acestea, nu trebuie să lipsească mângăierile fizice. Acestea sunt înţelese ca o modalitate de a-i comunica partenerului emoţia iubirii”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.

A fost descoperit un calmant care are efect mai mult timp, cu dependență redusă

Un grup de cercetători de la The American Association for the Advancement of Science (AAAS) a descoperit un calmant care durează mai mult timp. Potrivit unui articol publicat în revista de specialitate Science Advances şi citat de Agerpres, acest calmant provoacă mai puţină dependenţă decât morfina.

Este vorba de un nanoanalgezic care a fost testat pe şoareci. Experții au descoperit că trei versiuni ale acestei nanoparticule naturale au avut efecte care au uşurat durerile rozătoarelor cu infecţii la picioare.

Efectele descoperirii

Descoperirea ar putea deschide calea unor tratamente pentru durerea acută care să nu implice efectele asociate morfinei sau opiaceelor sintetice din aceeaşi gamă, care, printre altele, provoacă dependenţă.

SUA înregistrează peste 115 de decese cauzate de supradoză de opiacee pe zi, astfel încât un astfel de analgezic care să provoace o mai mică dependenţă este vital.

Peptidele de mici dimensiuni naturale din corp, precum encefalinele care se cuplează la receptorii opioizi, pot fi o opţiune pentru a trata durerea acută deoarece prin activarea legăturilor receptorilor opioizi se creează o dependenţă mai scăzută.

În căutarea unei mai bune soluţii la morfină şi opiacee, cercetătorii, în frunte cu Jiao Feng şi Patrick Couvreur, au creat un nano-medicament folosind neuropeptida Leu-encefalina (LENK), care intervine în gestionarea durerii în corp.

Până acum, folosirea encefalinelor pentru a trata durerea a fost evitată din cauza problemelor farmaco-cinetice precum dificultatea acestor peptide de a trece peste bariera sânge-creier. Folosind un compus natural cu origine vegetală sau animală, cercetătorii au creat nanoparticule ce pot fi trimise în zona durerii prin injecţii intravenoase.

La patru ore după injectarea lor la şoareci, cercetătorii au observat indiciile unei sensibilităţi termice inferioare durerii şi au constatat că efectele calmante durează mai mult.