Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 2 din 2 REZULTATE

Mai multă energie cu produse din arțar

Știm că lemnul de arțar este foarte apreciat, dar ceea ce nu știm este ce beneficii pentru sănătate ne poate aduce acest arbore. Frunzele, fructele și siropul care se extrage din coajă sunt renumite pentru efectele lor terapeutice.

Minerale și energie din arțar

Cel mai cunoscut produs este, probabil, siropul de arțar. Acesta se produce din scoarța copacului, în care se fac mai multe secțiuni, și din care se scurge seva naturală. Apoi, aceasta se fierbe până se elimină conșinutul de apă, devenind maronie și dulce.

O lingură de sirop de arțar poate asigura 22% din necesarul zilnic de mangan al organismului și 5% din cel de zinc. Manganul este un mineral important în ceea ce privește producerea de energie în organism, favorizând funcțiile renale și hepatice, și ajutând la fixarea calciului și a celorlalte vitamine. Studiile arată că persoanele cu deficiență de mangan au un nivel scăzut de colesterol bun.

Zincul acționează ca un puternic antioxidant, întărind sistemul imunitar. Carența de zinc poate afecta numărul de celule albe din sânge și răspunsul imunitar. În plus, siropul de arțar mai conține calciu, potasiu și fier. De asemenea, siropul de arțat conține fenolie în cantități importante care ajută la menținerea valorilor normale ale glicemiei.

Tratamentele din frunze de arțar pot ameliora reumatismul

Fierbe la foc mic o mână de frunze de arțar într-un litru de vin, timp de 30 de minute. Strecoară amestecul, pune-l într-o sticlă și completează cu vin până la un litrul. Se consumă o lingură, de trei ori pe zi, fiind un tratament care poate ameliora bolile reumatice.

Frunzele pot fi folosite și extern, sub formă de cataplasme, strivite și aplicate direct pe locul dureros.

Detoxificarea organismului cu ajutorul sucului de arțar

După o perioadă de excese alimentare, sistemul digestiv are nevoie de un restart și să-și revină. Pentru asta poți folosi și un suc de arțat pe care îl poți prepara astfel: amestecă bine 2 linguri de zeamă de lămâie, 2 linguri de sirop de arțar, 1 vârf de linguriță de piper roșu și un pahar de apă plată călduță. Bea 2-3 pahare dintr-un astfel de suc de 2-3 ori pe zi. Poți face o cură care să durezeminimum 10 zile și maximum 30.

Pentru rezultate eficiente ar fi bine ca în această perioadă să consumi alimente mai mult sub formă lichidă, și să eviți alcoolul, cafeaua și băuturile carbogazoase.

Ceaiul de arțar, de ajutor în bolile respiratorii

Și ceaiul de arțar este un bun energizant pentru organism, dar mai are și alte beneficii pentru sănătate. Fierbe și dă în clocot o linguriță de frunze de arțat mărunțite în 250 ml de apă clocotită, și lasă câteva minute la infuzat.

Bea câte 50 de ml înainte de masă, de maximum 3 ore pe zi. Ceaiul este eficient și în tratarea bolilor acute și cronice ale aparatului respirator, afecțiunilor renale și a herpesului.

Adjuvant în stomatită și gingivită

Fierbe două linguri de frunze de arțar uscate , mărunțite, în 350 ml de apă. După primul clocot mai ții pe foc 5 minute, apoi lași la infuzat până se răcește. Faci gargară de 2-3 ori pe zi.

Poate alunga stresul

La un litru de apă adaugă o linguriță de frunze de arțat, talpa-gâștii, roiniță și sunătoare, mărunțite. Fierbi amestecul și îl infuzezi, acoperit, până se răcește. Consumi această băutură în timpul zilei, între mese. Urmezi cure scurte, de 5-7 zile, în fiecare lună, pentru o stare de bine.

Plânsul, modalitate de vindecare a sufletului

Studiile au arătat că oamenii se simt mai bine după ce plâng. Este o modalitate puternică de a elibera tristețea și furia, durerile din trecut și rănile.

Lacrimile sunt supapa de eliberare a corpului pentru stres, tristete, durere, anxietate si frustrare. De asemenea, puteți avea lacrimi de bucurie, să zicem atunci când un copil se naște sau lacrimi de ușurare când o dificultate a trecut.

Când plângi, este răspunsul natural al corpului tău la orice emoție provocatoare care a apărut în spațiul tău interior. Plânsul este un act de detoxificare fizică și emoțională …

Gândiți-vă la fiecare lacrimă ca la o reprezentare fizică a tristeții și a stresului pe care acum îl abandonați. Dacă nu plângeți și nu folosiți altă tehnică pentru a elibera tristețea din interior, se poate să ajungeți până la un punct apropiat de depresie, care vă va copleși. (PM)

Atunci când suntem bebeluși, plângem; plângem când ne este foame, plângem când ne este sete, când ne este somn sau când ne doare ceva, când vrem să fim ținuți în brațe și să primim afecțiune, pentru că plânsul este singurul limbaj pe care-l cunoaștem pentru a ne manifesta nevoile și dorințele. Mai târziu, creştem şi plângem în continuare; atunci când suntem triști sau când suntem bucuroși, plângem pentru că în acel moment trăim o emoție intensă pe care simțim nevoia să o exprimăm.

La un anumit moment din viață, nu mai plângem sau, mai bine spus, nu mai plângem în fața altora. Asta se întâmplă pentru că reușim să ne abținem, deoarece, la un moment dat, cineva ne-a spus că e rușine să plângi, că denotă slăbiciune, lipsă de respect de sine etc.

“Într-un punct critic al vieții noastre, ajungem pe negândite să punem egal între eșec, neputință și plâns. Nimic mai neadevărat! A fi puternic nu înseamnă să te abții să plângi, nu înseamnă să te prefaci că nu ai sentimente, că ești doar un robot cu șuruburile perfect unse, că ești o persoană intangibilă și atotstiutoare.

Nu reușești cu atitudinea asta decât să devii o persoană caraghioasă. “Nu plâng ca să nu vadă ceilalți! Deci nu plâng pentru că mi-e frică! Deci sunt o persoană puternică?” Răspunsul este categoric NU!”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Adevărata putere ți-o manifești atunci când renunți la rușini inutile

În opinia specialistului, adevărată putere ți-o manifești în momentul în care-ți dai voie să trăiești așa cum simți, să renunți la frici (în special, frica de părerea celorlalți), să renunți la rușini inutile, să decizi că, în loc să cauți atât de multă confirmare de la ceilalți, e mai util să înveți să te apreciezi, să te iubești și să te accepți tu însuți așa cum ești.

“Adevarata putere interioară se manifestă atunci când spui și dezvălui adevărul despre tine, pentru că adevărul eliberează. Veți găsi probabil destule păreri care spun că plânsul este dăunător din varii motive, însă gândiți-vă la următorul aspect: Ce anume din funcționarea organismului nostru este lipsit de sens?

Dacă un organ, un os, un hormon, o emoție, o manifestare este acolo, cu siguranță are un rol! A descoperit cineva toate tainele creației și ale universului ca să poată afirma cu toată convingerea că orice din aceste lucruri care ne definesc trebuie scoase?”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Plângeți! Lacrimile ne definesc ca fiinţe umane!

“Deci: plângeți pentru că emoțiile ne definesc ca ființe umane! Plângeți pentru că manifestarea emoțiilor este sănătoasă! Plângeți pentru că părerea celorlalți n-o să vă facă viața mai ușoară și mai frumoasă, părerea celorlalți nici nu vă ia, nici nu vă dă ceva, este doar o părere (alții habar n-au ce este bine/ce vi se potrivește cu adevărat).

Plângeți pentru că a plânge este o dovadă de putere! Plângeți pentru că plânsul este o modalitate de vindecare a sufletului!”, este recomandarea psihologului Laura Maria Cojocaru.

Beneficiile plânsului

– lacrimile sunt secreții sărate și alcaline produse de glandele lacrimale, având un scop biologic și homeostatic (prin absortia lor în organism la nivelul pielii foarte subţiri de sub ochi).

– lacrimile au scop protector, protejând împotriva factorilor iritanți precum nisip sau vânt, curenți de aer sau anumite impurități prezente în aer

– contribuie decisiv la eliberarea toxinelor din organism și la instalarea stării de bine

– este considerat a fi o metodă eficientă pentru a elibera hormonii stresului din organism

– este poate cea mai rapidă, cea mai la îndemână și firească, cea mai eficientă metodă de a înlătura durerea emoțională

– plânsul și lacrimile stimulează eliberarea endorfinelor, anumite substanțe produse de creier, ceea ce, în mod natural, duce la îmbunătățirea stării de spirit și la diminuarea intensității durerii psihice

– după o repriza de plâns, valorile tensiunii arteriale scad, iar oxigenul se absoarbe mai bine în globulele roșii.