Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 3 din 3 REZULTATE

6 obiceiuri sănătoase pentru diminuarea riscului de a face demență

Demența este o boală teribilă care afectează peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume. Și, din nefericire, nu există tratament împotriva ei, ceea ce înseamnă că prevenirea este crucială.

Organizația Mondială a Sănătății a publicat primul ghid de diminuare a riscului de demență. „Ne așteptăm ca în următorii 30 de ani, numărul bolnavilor de demență să se tripleze.“, spune Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Trebuie să facem tot ce putem pentru a reduce riscul de demență. Dovezile științifice strânse pentru acest ghid confirmă ceea ce bănuiam de ceva vreme, și anume, ceea ce este bun pentru inimă este bun și pentru creier.“

Ghidul, alcătuit sub forma unui raport de 78 de pagini, prezintă aspectele despre care organizație crede că vor ajuta și nu vor ajuta o persoană de a fi expusă riscului de a face demență.

Care sunt semnele de demență

Demența este un termen-umbrelă folosit să descrie pierderea funcțiilor cognitive, precum gândirea, memroia și raționarea, dar și abilitățile comportamentale care interferează cu viața de zi cu zi și activitățile unei persoane, potrivit National Institute on Aging. Semnele de demență pot include probleme cu memoria, de vorbire, de percepție vizuală, de rezolvare a problemelor, de proprie îngrijire și de concentrare și atenție.

Există mai multe tipuri de demență, inclusiv boala Alzheimer, tulburări front-temporale și demență vasculară. Deși demența se întâlnește mai des la oamenii în vârstă, nu înseamnă că este un aspect normal al îmbătrânirii și poate fi chiar fatală.

Ghidul OMS despre cum ai putea diminua riscul de demență

Factorii care țin de stilul de viață sunt foarte importanți, potrivit raportului OMS, care recomandă următoarele pentru a ne diminua riscul de a face această boală:

Fără cantități mari de alcool

Un consum moderat de alcool poate scădea riscul de demență, dar acesta crește cu cât mai mare este cantitatea. „S-ar putea ca asta să fie cauzată de toxicitatea celulelor nervoase“, spune Jason Karlawish, director la Penn Memory Center. OMS recomandă consumul de alcool la un nivel care să nu dăuneze, ceea ce înseamnă, de exemplu, un pahar de vin pe zi pentru femei și cel mult două pentru bărbați.

Faceți mișcare în mod regulat

Mișcarea este importantă din două motive, spune dr. Karlawish. „S-a demonstrat că mișcarea îmbunătățește sănătatea cardiovasculară și există multe informații potrivit cărora, dacă faci asta, se diminuează riscul de a face demență“, spune el. „Există dovezi că mișcarea poate avea un efect direct asupra menținerii sănătății celulelor creierului“.

Sportul practicat în mod regulat protejează foarte mult, spune cei de la OMS. În prezent, U.S. Department of Health and Human Services recomandă 150 de minute sau mai mult de activitate fizică pe săptămână.

Nu fuma

„Dependența de tutun este cauza principală a deceselor care ar putea fi prevenite la nivel mondial“ se arată în raportul OMS. Nu numai că fumatul crește riscul de a face boli cardiovasculare și cancer, dar studiile arată că poate duce la un declin cognitiv, care are un impact direct asupra sănătății creierului.

Ține sub control tensiunea arterială

Despre hipertensiune există studii care demonstrează că mărește riscul de demență.

Menține-ți greutatea corporală

Dacă ai hipertensiune și ești și supraponderal, ești expus riscului de a face boli cardiovasculare, și crește și riscul de demență, spune dr. Karlawish. OMS recomandă în special menținerea Indicelui de Masă Corporală undeva sub 25.

Ține o dietă echilibrată

Numită și cea mai bună dietă a anului 2019, OMS numesc dieta mediteraneeană – bogată în cereale, leguminoase, fructe și legume, grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline, și pește – ca un plan nutrițional foarte bun pentru sănătatea creierului. „Dieta mediteraneeană a fost corelată cu mai puține cazuri de formare a plăcilor arteriale și de parologii asociate cu boala Alzheimer“, explică dr. Merrill.

Semne care pot ajuta la diagnosticarea timpurie a demenței

Dacă trăiești în aceeași casă cu cineva de foarte mult timp, asta te ajută să observi schimbările bruște în comportamentul lui/ei și să le acorzi atenția cuvenită.

Demența are multe forme, iar Alzheimerul este doar una dintre cele mai grave. Experții intervievați de Huffington Post oferă șapte indicii care vă pot ajuta să observați din timp dacă cel de lângă dumneavoastră începe să dezvolte primele simptome de demență.

1.Lipsă de interes
Dacă, de exemplu, cineva citea mereu cu plăcere ziarele dimineață, iar dintr-o dată nu o mai face, poate fi un semn timpuriu pentru demență. Inclusiv dacă se distanțează de persoane și activități care până nu demult îi erau dragi.

2. Frustrare
Alte semne timpurii ale demenței sunt reacțiile agresive asupra celor dragi și stările permanente de tensiune. Situațiile banale încep să îi creeze panică. Persoana în cauză nu mai are capacitatea să se relaxeze și să se odihnească.

3. Situații sociale afectate
Când o persoană începe să se simtă intimidată și deloc confortabil în prezența celor dragi trebuie să acordați o atenție deosebită. Persoana nu mai reușește să interpreteze corect situațiile sociale în care se află.

4. Apare depresia
Dacă cineva a fost mai tot timpul fericit și încărcat pozitiv, iar dintr-o dată e trist și depresiv este un semn pentru demență, mai ales dacă acea persoană nu a mai traversat etape depresive în viață. Studiile de specialitate au arătat că este de trei ori mai probabil ca persoanele de peste 50 de ani care suferă de depresie să dezvolte și demență.

5. Lipsă exagerată de încredere
Putem să vorbim chiar de paranoia. Pur și simplu, aceste persoane încep să facă acuzații grave și nefondate despre persoane dragi.

6. Intervine amnezie
Este un semn care ar trebui să vă alarmeze. Funcțiile cognitive din creier încep să se deterioreze. Persoana în cauză nu își mai poate aminti cifre, informații și fapte din trecut, astfel îi scade și capacitatea de a lua decizii. De obicei, aceste persoane dezvoltă și o privire ciudată în gol.

7. Nu mai există simțul umorului
Persoanele în faze incipiente de demență își pierd capacitatea de a recunoaște sarcasmul sau ironia. Dacă cineva începe să ia foarte în serios glumele și să își piardă complet simțul umorului poate fi un semn pentru demență. Li se trage tot de la deteriorarea anumitor porțiuni din creier.
Indiferent dacă apar toate sau doar unele dintre aceste simptome, recomandarea experților este ca și în cazul celor mai mici dubii să vă prezentați cu acea persoană la un medic specialist.

Cum se poate preveni demența

Deşi nu există un tratament curativ pentru demenţă, ştiinţa a demonstrat în numeroase situaţii că există mijloace de prevenire sau cel puţin de întârziere a apariţiei maladiei. Publicaţia belgiană Le Vif prezintă cinci moduri de prevenţie.

1. Greutatea fizică și activitatea fizică regulată
Diabetul și obezitatea se numără printre factorii de risc ai demenței. Odată cu vârsta, riscurile se pot chiar dublaa. De asemenea, se pare că demența poate fi asociată cu colesterolul ridicat și cu o tensiune arterială mare. Pentru a reduce la maximum acești factori de risc, se recomandă monitorizarea greutății corporale și îngrijirea sănătății cardiovasculare.

O activitate fizică viguroasă și regulată ajută la păstrarea mai îndelungată a facultăților mintale. În unele cazuri, exercițiile ușoare, cum ar fi mersul pe jos, pot fi de asemenea eficiente.

Starea activă permite îmbunătățirea funcțiilor cognitive. De asemenea, încă de la o vârstă fragedă, se recomandă să se acorde atenție evitării unor sporturi supuse unor traumatisme craniene repetate, cum ar fi boxul sau fotbalul. Există tot mai multe dovezi că traumatisme de acest gen, chiar moderate, cresc riscul de a dezvolta anumite forme de demență pe termen lung.

2. O stimulare cognitivă continuă
Persoanele cu mai mulți ani de studiu sunt mai puțin expuse la demență. De asemenea, acest lucru ajută la întârzierea apariției bolii. Dar nici pentru celelalte, nu este totul pierdut!

Încercarea de lucruri noi pe măsură ce îmbătrâniți poate fi la fel de benefic. Aceasta include, de exemplu, hobby-uri noi, învățarea unor limbi străine sau abilități, sau orice activitate intelectuală cotidiană (cuvinte încrucişate, sudoku, jocuri de societate etc).

3. O viaţă socială activă
Studiile au constatat că prin continuarea socializării odată cu înaintarea în vârstă (ieșiri, activități culturale, voluntariat …) oamenii se protejează împotriva demenței. În plus, persoanele care întrețin o rețea socială mai mare tind să aibă funcții cognitive mai bune.

4. O dietă mediteraneană?
Oamenii de ştiinţă nu au fost încă în măsură să stabilească în mod clar ce grupuri de alimente, vitamine sau alţi nutrienţi influenţează sau nu riscul de demenţă. Dar câteva studii s-au concentrat mai precis asupra dietei mediteraneene, care, prin reducerea hipertensiunii arteriale, ar putea favoriza amânarea simptomelor de demență.

Această dietă constă în principal din fructe, legume, ulei de măsline, pește și supliment de cereale, inclusiv cantități mici de carne.

5. Un model de somn stabil și relaxant
Tulburările și lipsa somnului sunt asociate cu un risc crescut de declin cognitiv pe termen lung. Este esențială adoptarea unui ritm de somn regulat și suficient de odihnitor. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă încă nu au putut determina dacă unele disfuncţii legate de somn ridică mai multe probleme decât altele.