Arhive beneficii - Sanatate 7

Beneficiile exercițiilor de Zumba asupra sănătății. Ce spune antrenorul de fitness

Mișcarea, sportul nu trebuie să fie un chin. Trebuie să te simți bine, să te distrezi, să faci ceva care îți place. Despre asta e vorba atunci când vine vorba de Zumba: despre distracție, dans și mișcare. Muzica este rapidă, și te prinde repede în mreje, astfel încât nu ai încotro și trebuie să te miști.

Zumba este de departe unul dintre cele ma bune modalități de a-ți aduce prietenii în rutina ta sportivă.

Antrenoarea de fitness Mihaela Apetrei, instructor de Zumba, ne spune de ce e bine să mergem la orele de Zumba și care sunt beneficiile acestor exerciții pentru sănătate.

Arde calorii și grăsimi

Este un exercițiu extraordinar pentru arderea puternică a caloriilor. O persoană poate arde, în medie, între 600 și 1.000 de calorii la o oră de Zumba. În cazul unei coregrafii mai avansate, care alternează intervalele de intensitate și mișcările, consumul de grăsimi este la maximum. În dansul de Zumba există și mișcări de fitness. Așa că nu fii surprinsă dacă de la un ritm rapid de merengue treci la o serie de exerciții la saltea, sau le genulexiuni, ori diverse tipuri de sărituri.

Îmbunătățește coordonarea

Orele de Zumba te vor ajuta să-ți îmbunătățești coordonarea, ceea ce este foarte important odată cu înaintarea în vârstă.

Lucrează tot corpul

Zumba înseamnă și dans, dar și fitness. În afară de beneficiile aduce sănătății inimii, Zumba furnizează exerciții pentru întreg corpul. De la cap la umeri, apoi întinderea gâtului și încălzirea jumătății superioare a corpului, către picioare unde sunt angrenați genunchii, dar și călcâiele. Această metodă de fitness lucrează cu aproape fiecare mușchi și încheietură. Chiar și aceia care de-bia învață pașii de dans se vor trezi a doua zi după o oră de Zumba cu o febră musculară zdravănă.

Beneficii aerobice

Zumba este evident un exercițiu cardio, care antrenează inima. Și asta pentru că flosește melodii care au 145 de bătăi pe minut. Astfel de pași rapizi tefac săte miști natural mai rapid. Este o cale către adevăratele exerciții de aerobic. Dacă vrei să lucrezi la anduranță, este cel cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine. Dacă faci exerciții de o asemenea intensitate, pe o perioadă mai lungă, vei avea o inimă mai puternică.

Beneficii anaerobice

Pentru că pașii de Zumba sunt rapizi, să te miști în ritul muzcii nu face altceva decât să te facă mai rezistent după numai câteva exerciții. Anduranța ta anaerobică se va construi foarte rapid. Sistemul cardiovascular, dar și cel respirator nu vor avea decât de câștigat. Vor crește cantitatea de oxigen pe care o respiri în timpul unui exercițiu de maximă intensitate.

Te atrage și nu mai renunți

Dacă te duci la sală și faci exerciții care te muncesc și te obosesc și nu-ți plac, se poate de multe ori să te duci fără chef, fără bucuria de a face mișcare. Dar Zumba este o bucurie și de-abia aștepți să revii. Schimbă complet idea de exercițiu fizic, pentru că este ceva ce de-abia aștepți să faci din nou. Și astfel te menține într-o rutină sănătoasă!

Exerciții pentru toată lumea

Există ore de orice nivel: Zumba standard, Zumba Gold pentru pensionari, Zumba pentru copii și chiar Aqua-zumba, în piscină. Pentru că Zumba se bazează pe muzică și dans, pare să vorbească un limbaj universal pentru orice popor. Și nu există mari diferențe între participanții la clasă. Pentru că noii participanți,ori sunt instruii puțin mai mult înainte de un dans mai lung, ori pur și simplu intră în ritm urmărind instructorii.

Crește încrederea în sine

Datorită mișcărilor de dans pe care le solicită Zumba, ve reuși să scapi deinhibiții, îți vei îmbunătăți postura, coordonarea și te vei simți bine în pielea ta. Toate aceste schimbări se vor reflecta imediat asupra stării tale emoționale și în aspect. Cineva care se simte bine va avea o mai mare încredere.

Dă o stare bună

Este exercițiul perfect pentru a scăpa de stresul pe care-l acumulezi în fiecare zi. Mișcările de Zumba favorizează eliberarea de endorfine și, participând la o oră de zumba, ți se vor topi toate grijile pe măsură ce te pierzi în muzica din boxe.

Este un mod de socializare

La o oră de Zumba, vei putea întîlni și interacționa cu oameni interesanți și haioși. Poți merge la orele de Zumba de 2-3 ori pe săptămână și s-ar putea să-ți faci amici printre colegii de clasă. Sau îți poți aduce prietenele, de asemenea, la ore.

7 beneficii pentru sănătate ale cireșelor

Nu-i așa că este excelent atunci când un aliment delicios se întâmplă să fie și foarte bun pentru sănătate? Așa se întâmplă și în cazul cireșelor. Ai vrea să mănânci din aceste fructe dulci și zemoase fără încetare. Iar dacă luăm în considerare și beneficiile pe care le au asupra sănătății nu putem spune decât că sunt niște fructe bine-venite în meniul nostru.

Să vedem care sunt efectele cireșelor asupra stării noastre de sănătate.

Are grijă de glicemie

Cireșele sunt foarte dulci, mai ales anumite soiuri, dar, în comparație cu o părjitură sau o înghețată, aceste fructe nu au zahăr adăugat. Au un indice glicemic scăzut (chiar și în comparație cu alte fructe) ceea ce înseamnă că zaharurile lor naturale se eliberează în sânge foarte lent.

Un mod delicios de a consuma fibre

Nu este întotdeauna ușor să consumi 25-30 de grame de fibre pe zi. Dar cu 3 grame de fibre la o cană, aceste fructe sunt un mod delicios de a-ți atinge scopul mai ușor și de a profita de toate beneficiile care vin la pachet. „Dietele bogate în fibre asigură o greutate corporală sănătoasă, îmbunătățesc sănătatea tractului digestiv, reduc colesterolul și riscul de a face boli cardiovasculare și susține nivelurile de glucoză din sânge și insulină“, declară pentru prevention.com dr. Erin Palinski-Wade.

Au efecte antiinflamatoare

Ai dureri de încheieturi ori musculare? Cireșele ar putea deveni noua ta sursă dulce de ameliorare a durerilor. Cercetările arată că sunt bogate în antocianine, un grup de polifenoli care luptă cu inflamațiile șesuturilor în același mod în care p fac medicamente precum ibuprofen și naproxen.

Au în componență agenți care ar putea lupta cu cancerul

Stresul oxidativ și inflamația poate crește riscul unor boli precum cancerul. Dar cireșele sunt bogate în antioxidanți precum acidul elagic, antocianinele și vitamina C – care ar putea genera o protecție, spune dr. Amy Goodson. Astfel că, un consum de 45 de cireșe pe zi, timp de 28 de zile poate scădea nivelurile a câtorva markeri inflamatori, după cum arată un studiu din Journal of Nutrition.

Pot reduce șansele de a face gută

Dacă te afli printre persoanele care suferă de artrită, s-ar putea să vrei să consumi mai des cireșe. Guta are legătură cu nivelurile ridicatre de acid uric în sânge, dar consumul de cireșe pare să ajute la coborârea nivelului de acid uric. De fapt, pacienții cu gută care au mâncat trei porții de cireșe timp de două zile (în paralele cu medicația prescrisă) erau cu 75% mai puțin predispuși să facă un atac de gută, în comparație cu cei care nu au mâncat astfel de fructe, potrivit unei cercetări a Universității din Boston.

Ar putea menține sănătatea inimii

Antocianinele din cireșe pot fi bune și pentru inimă. Cercetările arată că acești polifenoli pot juca un rol în prevenirea bolilor de inimă prin reducerea inflamațiilor și prin susținerea sănătății funcției arteriale. Un studiu al Asociației Americane a Inimii face subliniază legătura dintre consumul de antocianine și riscul scăzut de infarct la femeile tinere și de vârstă mijlocie.

Asigură un somn bun

Cireșele sunt o sursă naturală a hormonului melatonină, care ajută la controlul ceasului intern al organismului și care menține tiparele unui somn sănătos, potrivit National Sleep Foundation. De fapt, o cercetare recentă sugerează că un consum de 25 de cireșe pe zi te poate ajuta să dormi mai bine, în numai trei zile. Pentru cele mai mari beneficii, încearcă să consumi cireșe cu puțin timp înainte de a merge la culcare, recomandă National Sleep Foundation.

Plânsul, modalitate de vindecare a sufletului

Studiile au arătat că oamenii se simt mai bine după ce plâng. Este o modalitate puternică de a elibera tristețea și furia, durerile din trecut și rănile.

Lacrimile sunt supapa de eliberare a corpului pentru stres, tristete, durere, anxietate si frustrare. De asemenea, puteți avea lacrimi de bucurie, să zicem atunci când un copil se naște sau lacrimi de ușurare când o dificultate a trecut.

Când plângi, este răspunsul natural al corpului tău la orice emoție provocatoare care a apărut în spațiul tău interior. Plânsul este un act de detoxificare fizică și emoțională …

Gândiți-vă la fiecare lacrimă ca la o reprezentare fizică a tristeții și a stresului pe care acum îl abandonați. Dacă nu plângeți și nu folosiți altă tehnică pentru a elibera tristețea din interior, se poate să ajungeți până la un punct apropiat de depresie, care vă va copleși. (PM)

Atunci când suntem bebeluși, plângem; plângem când ne este foame, plângem când ne este sete, când ne este somn sau când ne doare ceva, când vrem să fim ținuți în brațe și să primim afecțiune, pentru că plânsul este singurul limbaj pe care-l cunoaștem pentru a ne manifesta nevoile și dorințele. Mai târziu, creştem şi plângem în continuare; atunci când suntem triști sau când suntem bucuroși, plângem pentru că în acel moment trăim o emoție intensă pe care simțim nevoia să o exprimăm.

La un anumit moment din viață, nu mai plângem sau, mai bine spus, nu mai plângem în fața altora. Asta se întâmplă pentru că reușim să ne abținem, deoarece, la un moment dat, cineva ne-a spus că e rușine să plângi, că denotă slăbiciune, lipsă de respect de sine etc.

“Într-un punct critic al vieții noastre, ajungem pe negândite să punem egal între eșec, neputință și plâns. Nimic mai neadevărat! A fi puternic nu înseamnă să te abții să plângi, nu înseamnă să te prefaci că nu ai sentimente, că ești doar un robot cu șuruburile perfect unse, că ești o persoană intangibilă și atotstiutoare.

Nu reușești cu atitudinea asta decât să devii o persoană caraghioasă. “Nu plâng ca să nu vadă ceilalți! Deci nu plâng pentru că mi-e frică! Deci sunt o persoană puternică?” Răspunsul este categoric NU!”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Adevărata putere ți-o manifești atunci când renunți la rușini inutile

În opinia specialistului, adevărată putere ți-o manifești în momentul în care-ți dai voie să trăiești așa cum simți, să renunți la frici (în special, frica de părerea celorlalți), să renunți la rușini inutile, să decizi că, în loc să cauți atât de multă confirmare de la ceilalți, e mai util să înveți să te apreciezi, să te iubești și să te accepți tu însuți așa cum ești.

“Adevarata putere interioară se manifestă atunci când spui și dezvălui adevărul despre tine, pentru că adevărul eliberează. Veți găsi probabil destule păreri care spun că plânsul este dăunător din varii motive, însă gândiți-vă la următorul aspect: Ce anume din funcționarea organismului nostru este lipsit de sens?

Dacă un organ, un os, un hormon, o emoție, o manifestare este acolo, cu siguranță are un rol! A descoperit cineva toate tainele creației și ale universului ca să poată afirma cu toată convingerea că orice din aceste lucruri care ne definesc trebuie scoase?”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Plângeți! Lacrimile ne definesc ca fiinţe umane!

“Deci: plângeți pentru că emoțiile ne definesc ca ființe umane! Plângeți pentru că manifestarea emoțiilor este sănătoasă! Plângeți pentru că părerea celorlalți n-o să vă facă viața mai ușoară și mai frumoasă, părerea celorlalți nici nu vă ia, nici nu vă dă ceva, este doar o părere (alții habar n-au ce este bine/ce vi se potrivește cu adevărat).

Plângeți pentru că a plânge este o dovadă de putere! Plângeți pentru că plânsul este o modalitate de vindecare a sufletului!”, este recomandarea psihologului Laura Maria Cojocaru.

Beneficiile plânsului

– lacrimile sunt secreții sărate și alcaline produse de glandele lacrimale, având un scop biologic și homeostatic (prin absortia lor în organism la nivelul pielii foarte subţiri de sub ochi).

– lacrimile au scop protector, protejând împotriva factorilor iritanți precum nisip sau vânt, curenți de aer sau anumite impurități prezente în aer

– contribuie decisiv la eliberarea toxinelor din organism și la instalarea stării de bine

– este considerat a fi o metodă eficientă pentru a elibera hormonii stresului din organism

– este poate cea mai rapidă, cea mai la îndemână și firească, cea mai eficientă metodă de a înlătura durerea emoțională

– plânsul și lacrimile stimulează eliberarea endorfinelor, anumite substanțe produse de creier, ceea ce, în mod natural, duce la îmbunătățirea stării de spirit și la diminuarea intensității durerii psihice

– după o repriza de plâns, valorile tensiunii arteriale scad, iar oxigenul se absoarbe mai bine în globulele roșii.

Cât de benefici sunt cu adevărat cei 10.000 de pași zilnici

Mersul pe jos în mod regulat aduce multe beneficii sănătății,inclusiv reducerea riscului de a face boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și depresie. Și în plus, e gratis, se poate practica oriunde, și pentru mulți dintre noi este ușor de a-l introduce în rutina zilnica.

Deseori auzim că 10.000 este numărul de aur al pașilor pe care trebuie să-i facem într-o zi. Dar chiar este nevoie să facem atâția pași?

Nu neapărat. Acest număr a fost inițial o campanie de marketing foarte populară și a fost subiect de controversă. Dar dacă te face să mergi mai mult pe jos, de ce să nu ți cont de ea?

De unde a apărut ideea celor 10.000 de pași?

Conceptul original de 10.000 de pași a apărut în Japonia înainte de Olimpiada de la Tokyo din 1964. Nu exista nicio dovadă care să suțină această teorie. Ba mai mult, a fost o campanie de marketing pentru a vinde mai multe steppere, potrivit sciencealert.com.

Era un interes foarte mic pentru această idee până în 2001, când conceptul a fost scos din nou la lumină de cercetătorii australieni care încurajau oamenii să fie mai activi.

Bazându-se pe mai multe dovezi, mai multe ghiduri de activitate fizică din întreaga lume recomandă un minimum de 150 de minute de activitate fizică moderată într-o săptămână. Asta ar însemna cam 30 de minute pe zi. O jumătate de oră de activitate corespunde cu aproape 3.000 – 4.000 de pași la un ritm moderat.

În Australia, de exemplu, un adult acumulează cam 7.400 de pași într-o zi în medie. Astfel, ar mai fi nevoie de 3.000-4.000 de pași în plus la mersul pe jos obișnuit, așa cum ni se spune.

Un ritm care nu se potrivește oricui

Sigur că unii oameni acumulează mai puțini pași într-o zi – cum ar fi, de exemplu, oamenii în vârstă, cei cu boli cronice și cei care lucrează la birou. Alții fac mai mulți: copiii, alergătorii, sau cei angajați în munci fizice. Așa dar ținta de 10.000 de pași nu se potrivește oricui. Stabilirea unui număr mai mic de pași este OK, atât timp cât faceți mișcare jumătate de oră pe zi.

Studiile care examinează care este numărul de pași care influențează starea de sănătate sunt multidisciplinare. Ele spun un fapt dar nu analizează și cum schimbările numărului de pași afectează starea de sănătate în timp. Este posibil, astfel, ca mai degrabă decât mai mulți pași să ducă la mai multe beneficii asupra sănătații, să fii sănătos să ducă la executarea mai multor pași.

Câteva studii au arătat efecte bune asupra sănătății chiar și la particpanții care fac mai puțin de 10.000 de pași. Un studiu australian, de exemplu, a descoperit că oamenii care fac mai mult de 5.000 de pași pe zi au un risc mai mic de a face boli cardiovasculare și infarct decât cei care fac mai puțin de 5.000 de pași.

Un alt studiu a descoperit că femeile care au făcut 5.000 de pași zilnic au un risc mai mic de a se îngrășa sau de a avea hipertensiune, decât cele care nu-i fac.

Cu cât mai mult cu atât mai bine

Multe studii demonstrează totuși că cu cât este mai mare numărul de pași cu atât mai bine pentru sănătate.

Un studiu american din 2010 a descoperit o scădere cu 10% a problemelor de metabolism (mai multe boli printre care diabet, boli de inimă, infarct) pentru fiecare creștere cu 1.000 de pași pe zi.

Un studiu australian din 2015 demonstrează că o creștere cu 1.000 de pași pe zi reduce riscul de deces prematur din orice cauză cu până la 6%. În concluzie, cei care fac 10.000 de pași sau mai mult au un risc cu 46% mai scăzut de a muri prematur . Un studiu australian din 2017 arată că oamenii cu un număr ridiat de pași pe zi petrec mai puțin timp în spital. Așa că, cu cât mai mulți pași, cu atât mai bine.

Chiar dacă 10.000 de pași nu este o țintă potrivită pentru tine, important este să fii activ cât de mult poți. 10.000 de pași este doar o modalitate de a face asta.

Este dieta nordică un mod sănătos de a mânca?

Imediat ce vrei să te apuci de o dietă, un alt stil de alimentație sănătoasă își face loc. Hai să aruncăm o privire numai la anul trecut: diata ketogenică, dieta grupelor de sânge sau dieta fără lectină. Toate au provocat controverse în lumea nutriționiștilor.

În prezent, o altă dietă și-a făcut loc: dieta nordică. De fapt, nu este chiar nouă. În 2004, unii dintre cei mai buni bucătari din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia și-au unit forțele și au creat un manifest al noii bucătării nordice. Misiunea era simplă și a stabilit o dietă diferită de celelalte: creează meniuri care scot în evidență alimentele de sezon, durabilitatea și etica, sănătatea și calitatea mâncării.

În comparație cu celelalte diete, cea nordică nu este despre tăierea caloriilor ori renunțarea la carbohidrați. Este un mod de a mânca în aceeași măsură ce este bun pentru tine, dar și pentru mediu, având în vedere că se concentrează pe plante și legume.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște că dieta nordică are clare beneficii asupra sănătății și ajută la prevenirea bolilor. Așa că, hai să vedem cum ai putea să-ți umpli farfuria precum vikingii. Iată ce trebuie să știi despre dieta nordică înainte de a o încerca.

Ce este dieta nordică?

Bazată pe piramida dietei de la Marea Baltică, dieta nordică este un plan de hrănire care se bazează pe plante, printre cele mai importante fiind rădăcinoasele, varza, ciupercile și alte produse care se cresc în țările nordice, dar și pe pește gras și cereale integrale, spune dr. Christy Brissette pentru revista Prevention.

„Dieta nordică, originară din Scandinavia, creată de bucătari scandinavi care aveau misiunea de a face farfurii delicioase, sănătoase și locale. Este la fel de mult despre efectul asupra mediului, ca și pentru efectele asupra sănătății“, explică Heather Carson, dietetician în Edmonton, SUA.

În multe feluri, se aseamănă cu dieta mediteraneeană, dar este o diferență-cheie: dieta mediteraneeană încurajează consumul uleiului de măsline și al unui pahar de vin roșu zilnic, în timp ce dieta nordică promovează uleiul de rapiță și permite alcoolul cu moderație.

8 alimente pe care le poți consuma în dieta nordică

Fructe de pădure, rădăcinoase, ciuperci și varză

Pește, cereale integrale, iaurt preparat în stil nordic și ulei de rapiță

Care sunt beneficiile dietei nordice pentru sănătate

Dieta noprdică abundă în importanți nutrienți care luptă cu bolile. Pentru că include pește gras și mici cantități de produse lactate (cum este iaurtul preparat în stil nordic), vei beneficia de o doză importantă de proteine (pentru mușchi), acizi grași Omega-3 (pentru inimă și creier) și vitamina D (pentru oase și sistemul imunitar).

Dieta nordică este săracă în grăsimi saturate, sare și zaharuri, spune Brissette, toate acestea legătura acestora cu boli ca obezitatea, cardiovasculare și diabet fiind demonstrată. De fapt, un studiu din 2011 a descoperit că dieta nordică a îmbunătățit lipidele din sânge, sensibilitatea la insulină și tensiunea arterială la oameni care aveau colesterolul mare. Un studiu similar din 2014 a ajuns la concluzia că această dietă ar putea reduce ar putea inhiba genele inflamatorii la obezi cu sindrom metabiolic.

Cum poți încerca dieta nordică

Dacă vrei să încerci dieta nordică, începe prin a renunța la junk food. Zahprul și alimentele procesate, cerealele, cola, produsele de patiserie și semipreparatele congelate nu au ce căuta în această dietă. Carnea roșie și alcoolul trebuie să fie în cantități mici. Iată cum ar trebui să arate o zi tipică cu o astfel de dietă.

Mic dejun: 1 cană cu ovăz, cu câteva felii de măr și 2 linguri de iaurt preparat în stil nordic

Prânz: Salată de ton (în loc de maioneză pune ulei de rapiță puțină zeamă de lămâie) cu o felie de pâine de secară și o salată din verdețuri

Gustări: Fructe de sezon (cum ar fi fructe de pădure vara), o bucățică de brânză de la un producător local și niște bicuiți din cereale integrale

Cina: 100 g de somon la grătar cu o salată din rădăcinoase.

Dieta nordică este un mod de a te hrăni sănătos, dar nu există dovezi că este mai bună decât cea mediteraneeană. Amândouă reprezintă alegeri bune, așa că adopt-o pe cea care ți se potrivește.