Arhive Alzheimer - Sanatate 7

Primul medicament care poate încetini evoluția bolii Alzheimer

Reprezentanții unei companii americane producătoare de medicamente spun că au creat prima terapie care ar putea încetini evoluția bolii Alzheimer și este gata pentru a fi vândut, potrivit BBC.

În prezent, nu există medicamente care să poată face asta – unele dintre ele doar ajută în privința simptomelor. Reprezentanții companiei Biogen spun că în curând vor face demersurile necesare pentru aprobare în USA, pentru medicamentul numit aducanumab.

Ei spun că toate documentele vor fi finalizate la începutul anului viitor, și există speranțe ca tratamentul să ajungă și în Europa. Procesul de aprobare ar putea să dureze un an sau doi. Dacă are succes, compania și-a propus să ofere la început medicamentul pacienților care s-au înscris inișial în studii clinice pentru testarea medicamentului

Anunțul este cumva surprinzător având în vedere că această companie întrerupsese munca la acest medicament în luna martie a acestui an, după niște rezultate dezamăgitoare ale unor testări.

Dar reprezentanții companiei spun că o nouă analiză asupra unei baze de date mai mari acelorași studii arată că doze mai mari de aducanumab pot furniza un beneficiu semnificativ pacienților cu Alzheimer în fază incipientă. Le încetinește evoluția bolii astfel încât să-și păstreze memoria aproape în totalitate și să poată continua cu viața de zi cu zi, lucruri pe care, de obicei, boala le răpește.

Mari speranțe

Aducanumab țintește o proteină numită amyloid care formează depozite anormale în creierele oamenilor cu Alzheimer. Oamenii de știință consideră că aceste plăci sunt toxice pentru celulele creierului și că eliminarea lor folosind medicamente ar putea reprezenta un progres extraordinar în tratamentul demenței.

Nu a mai fost fabricat niciun alt medicament în ameliorarea simptomelor demenței în ultimii zece ani.

Directorul executiv de la Biogen, Michel Vounatsos spune: „Suntem foarte optimiști la perspectiva de a oferi pacienșilor prima terapie pentru reducerea declinului clinic provocat de boala Alzheimer“

Hilary Evans, de la Centrul Britanic de Cercetare a Alzhemerului, spune: „Oamenii afectați de Alzheimer au așteptat mult prea mult pentru un tratament care să le schimbe viața, iar acest anunț extraordinar oferă o nouă speranță.“

„La o a doua privire asupra acestui medicament, aducanumab, cred cp este un pas pozitiv pentru toți cei care au luat parte la testările clinice și pentru comunitatea de cercetare a acestui boli, din întreaga lume. Cu cât apar mai multe informații, poate că cu atât mai des vor apărea discuții la nivel mondial în privinșa pașilor viitori care trebuie făcuți pentru aceste medicamente de care oamenii bolnavi au mare nevoie“, a completat ea.

Prof. Bart De Strooper, director al Institutului de Cercetare a Demenței de la University College London, spune: „Este fantastic să aflu despre aceste rezultate noi ca urmare a testărilor cu aducanumab. În prezent nu avem tratamente eficiente care să încetinească sau să stopeze evoluția bolii și sper ca acesta să fie un punct de cotitură“.

Ce este boala Alzheimer?

Demența nu înseamnă o singură boală, ci este numele unui grup de simptome care includ probleme legate de memorie și gândire. Există mai multe tipuri de demență, iar despre Alzheimer se zice că este cea mai des întâlnită formă și cea mai cercetată.

Sport și plimbări la vârsta a treia. Cum să ții bolile departe

Una dintre cele mai bune modalităţi de a fi în formă la vârsta a treia este să faci mişcare în mod regulat. Cei care au un stil de viaţă activ se simt mai bine şi pot scăpa şi de o serie de probleme de sănătate.

S-a observat că persoanele cu vârsta peste 65 de ani sunt cele mai sedentare dintre toate. Cei care se încadrează în acest segment plătesc un preţ scump pentru inactivitate, cu depresii, obezitate sau boli ale inimii.

Nu te gândi niciodată că eşti prea bătrân ca să mai faci mişcare. Când vei deveni o persoană mai activă vei vedea că ai mai multă energie, dormi mai bine şi vei avea mai multă încredere în tine. Secretul este să începi cu activităţi fizice mai uşoare şi care îţi plac. Şi apoi, treptat, poţi face activităţi uşor mai solicitante din punct de vedere fizic. Important este să te simţi plin de energie şi să-ţi placă ceea ce faci.

Poţi începe cu plimbări prin parcuri, urcatul treptelor în loc să iei liftul sau să cobori din autobuz cu o staţie mai devreme. Apoi, poţi face exerciţii care să îţi facă plăcere. Dacă îţi place să grădinăreşti, stai cât mai mult în grădină. Sau fă plimbări lungi cu câinele.

Încearcă activităţi diferite până le găseşti pe cele care ţi se potrivesc. E foarte important să faci sport la ore care ţi se potrivesc, când ai timp. Scopul tău principal trebuie să fie includerea activităţilor fizice în programul tău zilnic, pentru a intra în rutină.

Mintea este antrenată

Exerciţiile la sală sau sporturi precum tenisul sau înotul pot avea un puternic efect benefic asupra creierului vârstnicilor care le practică în mod regulat. Cei care fac sport o dată sau de două ori pe săptămână au parte de o îmbunătăţire a funcţiilor creierului, arată un studiu al cercetătorilor americani, publicat în „Arhive de medicină internă“.

Oamenii de ştiinţă au monitorizat femei şi bărbaţi cu vârste între 65 şi 75 de ani şi au observat că sunt şanse mai mari ca bătrânii să se ţină de programul de exerciţii dacă este unul uşor, efectuat o dată pe săptămână. De asemenea, participanţii la studiu nu au mai avut stări de anxietate, de depresie sau chiar pierderi de memorie.

Aceiaşi specialişti arată că şi exerciţiile de menţinere a echilibrului şi de tonifiere a muşchilor sunt extrem de benefice pentru creierul celor în vârstă.

Sportul poate preveni boala Alzheimer

Cercetătorii de la Universitatea Washington din St. Louis au ajuns la concluzia că plimbările, alergările şi alte exerciţii aerobice pot preveni apariţia semnelor bolii Alzheimer. Studiul a fost realizat pe 69 de adulţi cu vârste între 55 şi 88 de ani la care existau semne că s-ar fi instalat boala.

Persoanele care făceau sport 30 de minute pe zi sau mai mult, timp de 5 zile pe săptămână, aveau un nivel scăzut al proteinelor care formează plăci în anumite zone din creier şi care favorizează apariţia bolii.

Hipertensiunea este ţinută la distanţă

Un studiu efectuat de cercetătorii americani de la Şcoala de medicină şi de Sănătate Publică din Wisconsin, care a inclus 17.000 de persoane din care 4.000 aveau hipertensiune, a arătat că activităţile fizice de tipul aerobicului scad considerabil tensiunea arterială în cazul hipertensivilor cu aproximativ 70%.

Mişcarea previne osteoporoza

Sportul menţine densitatea osoasă, iar riscul de osteoporoză este mult mai scăzut la cei care face mişcare în mod regulat. Studii efectuate în America şi Japonia pe femei aflate la postmenopauză arată că riscul de fracturi cauzate de osteoporoză este de 3 ori mai mic la femeile active, comparativ cu cele sedentare.

În acelaşi context, studiile au ajuns la concluzia că un alt beneficiu al practicării activităţilor fizice susţinute este scăderea riscului de a face diabet sau hipercolesterolemie (creştere anormală a colesterolului în sânge). Şi asta pentru că activitatea fizică ajută la scăderea nivelului colesterolului „rău“ şi al glicemiei.

Idei de activităţi pentru vârstnici

– Plimbările lungi sunt cel mai natural mod de a face mişcare şi se potrivesc stilului tuturor de viaţă.
– Exerciţiile uşoare la sală pot însemna nu numai sport, ci şi socializare.
– Înotul este foarte bun pentru combaterea durerilor care apar pe măsura înaintării în vârstă. Acest sport poate fi practicat de cei cu hipertensiune, osteoporoză, reumatism, sureri de spate, artroză sau astm bronşic..
– Exerciţiile cu greutăţi ajută la starea bună a oaselor şi muşchilor
– Chiar şi grădinăritul este o formă de activitate care te poate face mai puternic, mai flexibil şi mai suplu.
– Mersul cu bicicleta este potrivit pentru menţinerea sănătăţii muşchilor şi oaselor.

155 de ani de la nașterea lui Alois Alzheimer

Psihiatrul şi neuropatologul german Alois Alzheimer este cel care a descris pentru prima dată, în anul 1906, maladia ce-i poartă numele, o boală degenerativă progresivă a creierului ce distruge treptat funcţiile cognitive, cum ar fi atenţia, percepţia, memoria, orientarea etc.

Alois Alzheimer s-a născut la 14 iunie 1864 la Marktbreit (Bavaria), potrivit site-ului www.alz.co.uk. Manifestând încă din liceu un interes deosebit către histologie şi patologie, a urmat cursurile universitare în medicină la Aschaffenburg, Tübingen, Berlin şi Würzburg, unde a absolvit în 1887.

A început să lucreze la Spitalul pentru bolnavi psihici şi epileptici din Frankfurt, nou înfiinţat de către medicul psihiatru Heinrich Hoffmann, unde manifestă un interes deosebit pentru studiul cortexului cerebral, notează site-ul www.unmc.edu. La vremea aceea, neurologia şi psihiatria erau specialităţi foarte noi şi erau tratate de acelaşi medic. Împreună cu directorul spitalului, Emil Sioli, şi cu doctorul Franz Nissl, Alois Alzheimer a propus o metodă nouă pentru tratarea bolnavilor mintali, renunţând la mijloacele coercitive folosite înainte, în schimbul supravegherii pacienţilor în săli comune, folosirea băilor calde pentru calmarea acestora şi încurajarea plimbărilor în aer liber.

În următorii ani, a lucrat împreună cu doctorul Franz Nissl la un studiu amplu, publicat în şase volume, ”Studii histologice şi histopatologice ale cortexului cerebral”, în perioada 1906-1918. În 1896, Nissl a plecat la Heidelberg, pentru a lucra alături de renumitul medic psihiatru Emil Kraepelin. În acelaşi an, Alzheimer a fost numit director adjunct al Spitalului din Frankfurt, continuându-şi cercetarea într-o gamă largă de afecţiuni psihice, printre care depresia maniacală şi schizofrenia, potrivit site-ului www.ncbi.nlm.nih.gov.

Viața personală

Alois Alzheimer s-a căsătorit, în 1894, cu Cecilie Geisenheimer, care i-a dăruit trei copii: Gertrud, Hans şi Maria. Cecilie a murit în vara anului 1901.

La 25 noiembrie 1901, Alzheimer a cunoscut-o pe Auguste Deter, pacienta care avea să facă din el un medic de renume. Auguste Deter avea, spre deosebire de pacienţii întâlniţi până atunci, doar 51 de ani, şi prezenta tulburări de memorie, modificări de comportament, incapacitate de a mai întreprinde activităţi uzuale, dezorientare etc. Majoritatea pacienţilor cu astfel de tulburări examinaţi până atunci de Alzheimer aveau peste 70 de ani, deteriorarea fiind pusă pe seama senilităţii. Însă, vârsta pacientei l-a determinat să aprofundeze acest caz, căruia i-a pus un prim diagnostic de demenţă presenilă.

În 1902, a plecat la Heidelberg, fiind invitat de medicul psihiatru Emil Kraepelin, aici reîntâlnindu-l pe Franz Nissl. În 1903, s-a mutat, alături de Kraepelin, la Clinica Universitară de Psihiatrie din Munchen. A continuat munca de cercetare, doi ani mai târziu a obţinut un post la universitate, a redactat lucrări şi a ţinut prelegeri, dar nu a uitat-o pe Auguste Deter. Se interesa permanent de evoluţia bolii ei.

În aprilie 1906, a fost înştiinţat că Auguste a murit. Din fişa medicală reieşea faptul că decesul pacientei s-a datorat unei septicemii. Autopsia a evidenţiat modificări caracteristice necunoscute până atunci, respectiv reducerea masei creierului, îndeosebi în regiunile frontale şi parietale, celulele nervoase erau distruse, scoarţa cerebrală fiind brăzdată de depuneri de albumină. Cazul a fost prezentat la cea de-a 37-a Conferinţă a Psihiatrilor din sud-vestul Germaniei, care a avut loc la Tübingen, pe 3 noiembrie 1906, şi publicat, ulterior, în revista de specialitate „Allgemeine Zeitschrift für Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche Medizin”, ca o boală a cortexului cerebral. Acesta a fost primul caz semnalat de atrofie difuză presenilă a creierului, afecţiune care, la propunerea medicului Emil Kraepelin, poartă numele ”Boala Alzheimer”.

A fost chemat, în 1912, ca profesor de psihiatrie la Universitatea din Breslau (astăzi Wroclaw, Polonia). Chiar din timpul călătoriei, au apărut primele semne de îmbolnăvire. Ajuns la Breslau, a fost internat în spital cu tulburări cardiace şi renale. Trei ani mai târziu, la 19 decembrie 1915, a încetat din viaţă. A fost înmormântat la Cimitirul central din Frankfurt pe Main, alături de soţia sa.

Moștenirea

Alois Alzheimer a rămas în istoria medicinei ca primul medic care a descris maladia ce-i poartă numele. Cu toate că şi alţi medici au avut contribuţii însemnate în acest domeniu şi Alzheimer nu a pretins niciodată ca această boală să-i poarte numele, medicul Emil Kraepelin a folosit acest termen pentru prima dată în anul 1910.

Maladia Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă, un termen generic folosit pentru pierderea memoriei sau a altor funcţii cognitive, suficient de severe pentru a deteriora calitatea vieţii.

În prezent, Alzheimer este progresivă şi ireversibilă, dar rapiditatea agravării depinde de la o persoană la alta. O persoană afectată de boala Alzheimer trăieşte, în medie, între 4 şi 8 ani după diagnosticare, dar poate ajunge şi până la 20 de ani, în funcţie de rapiditatea evoluţiei, potrivit site-ului www.alz.org. Demenţa Alzheimer reprezintă 50-70% dintre demenţele vârstnicilor, afectând aproximativ 8% dintre persoanele de peste 65 de ani şi 30% dintre cele de peste 85 de ani. La nivel mondial, este a şaptea cauză de mortalitate, se arată pe site-ul www.alz.ro. Deşi nu este o boală vindecabilă, tratamentul ajută la încetinirea evoluţiei acesteia.

În vederea creşterii gradului de informare a populaţiei cu privire la această boală, în fiecare an, la 21 septembrie, este marcată Ziua mondială pentru combaterea maladiei Alzheimer, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale pentru Alzheimer (ADI) şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Prof.dr. Bogdan Ovidiu Popescu: Prevenirea bolii Alzheimer începe de la 30 de ani

Diminuarea riscului de boală Alzheimer și progresia acesteia până la stadiul de demență trebuie să înceapă de la vârsta de 30 de ani, cu mare atenție asupra stilului de viață. Avertismentul aparține prof.dr. Bogdan Ovidiu Popescu, șeful Clinicii de Neurologie a Spitalului Clinic Colentina. El spune că trebuie să avem mare grijă având în vedere că nu există niciun medicament sau supliment care să prevină boala.

Ce este boala Alzheimer

„În primul rând, aș vrea să fac distincție între boala Alzheimer și demența asociată bolii Alzheimer, care apare în stadiul final al bolii (după 20 de ani de evoluție)”, precizează prof. dr. Popescu.

Boala Alzheimer constă în acumularea progresivă în creier a unor proteine agregate, ca un fel „de gunoi” pe care creierul nu îl poate „epura”. „Aceste modificări duc în timp la moartea neuronilor, afectarea circuitelor neuronale și slăbirea performanței intelectuale a individului, până la stadiul de demență”, explică prof.Bogdan Popescu.

Prevenţia

În repetate rânduri, spune prof. Bogdan Ovidiu Popescu, este întrebat cum poate fi prevenită această boală. Din păcate, prof. Popescu este nevoit să le reamintească şi prietenilor, şi cunoscuţilor, şi pacienţilor că „nu există nici un medicament sau supliment care să prevină boala sau expresia clinică a bolii”, ci „un tratament complex, care încetineşte declinul cognitiv”. În schimb, funcţionează prevenţia.

În acest sens, prof. Bogdan Ovidiu Popescu ne recomandă să intervenim asupra stilului de viață la vârsta de 30 — 40 — 50 de ani printr-o activitate fizică constantă, adoptarea unei diete de tip mediteranean, ţinerea sub control a consumului de alcool, evitarea traumatismelor craniene, chiar și minore, a anxietăţii și depresiei, iar acestea să fie tratate de îndată ce apar, activitate intelectuală intensă continuă, contacte sociale cât mai dezvoltate.

Să încercăm să fim în fiecare zi bucuroşi

Boala Alzheimer presupune şi evitarea multor factori de risc risc vasculari — hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau hiperinsulinemia, obezitatea, hiperhomocisteinemia, inflamația sistemică.

Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu insistă asupra necesităţii de a merge rapid la medic „dacă avem probleme de somn” şi să ne testăm atunci când ni se pare că memoria, atenția, concentrarea au scăzut sau când nu ne mai descurcăm la fel de bine în activitatea curentă.

Să raportăm medicului dacă avem în familie cazuri de boală Alzheimer, mai cu seamă dacă au debutat sub 65 de ani.

Să încercăm în fiecare zi să fim bucuroși, să ne distrăm și să ne propunem să vizităm locuri noi și să cunoaștem oameni noi”.

Un test ocular ar putea detecta boala Alzheimer în faze incipiente

O echipă de cercetători de la Universitatea Duke din Statele Unite a reușit să detecteze semne de maladie Alzheimer în vase subțiri de sânge din ochi folosind o tehnică de scanare oculară ultrasensibilă, relatează agenția Reuters, care citează un studiu recent.

Cercetătorii au descoperit că aceste vase de sânge de pe retină sunt alterate la pacienții cu Alzheimer, în timp ce la persoanele care nu prezintă afecțiunea, vasele de sânge au aspect normal.

“Persoanele care au Alzheimer prezintă o reducere semnificativă a densității vaselor de sânge din stratul superficial al retinei comparativ cu persoanele din grupul de control și cu cele care au deficit cognitiv minor”, a declarat Dr. Dilrag Grewal, profesor asociat de oftalmologie la Duke Eye Center, citat de Reuters.

“De asemenea, am descoperit o reducere a grosimii unui anumit strat de pe retină la pacienții cu Alzheimer”, a completat Dr. Grewal.

Descoperirile au fost prezentate în publicația Ophthalmology Retina, a Academiei Americane de Oftalmologie.

“Retina este o extensie a creierului și se consideră că schimbările care apar în creier sunt oglindite în retină. Atunci când apare o boală neurodegenerativă, apare o pierdere de țesut nervos”, a explicat Dilrag Grewal.

Noi tehnologii de scanare

Noua tehnică de detectare a maladiei Alzheimer a fost facilitată de apariția unei noi tehnologii de scanare, numită angio-tomografia în coerență optică (OCTA), care le permite medicilor să vadă cele mai fine detalii ale structurii ochiului.

”Cu tehnologiile anterioare, specialiștii puteau observa doar detalii ale vaselor de sânge mai mari de pe retină, în timp ce noua tehnică permite o analiză mult mai detaliată la nivelul vaselor de sânge foarte fine”, a mai explicat Grewall.

”Acum ne putem uita la vasele de sânge care se află la nivelul capilarelor în diferitele straturi ale retinei. Prin urmare, putem detecta niveluri mult mai mici de modificare”, a mai spus acesta, potrivit Reuters.

Grewall și colegii săi au folosit tehnologia OCTA pentru a analiza vasele de sânge de pe retină de la 39 de pacienți cu Alzheimer, de la 37 de persoane cu deficit cognitiv minor și de la 133 de persoane sănătoase.

Analiza a confirmat că există diferențe clare între pacienții cu Alzheimer și cei din celelalte două grupuri. Mai mult, cercetătorii au observat diferențe între aspectul vaselor de sânge de pe retină în rândul pacienților cu Alzheimer, care par asociate cu severitatea afecțiunii.

Cercetătorii urmează să facă noi analize care se vor concentra pe primele faze ale Alzheimer, pentru a arăta dacă acest nou instrument poate fi folosit cu un raport cost/beneficiu rezonabil pentru detectarea bolii în faza presimptomatică.

Un nou test de sânge ar putea ajuta la diagnosticarea bolii Alzheimer

Medicilor le este destul de dificil să diagnosticheze boala Alzheimer înainte ca simptomele să se instaleze. Iar multe dintre testări sunt fie scumpe, fie complicate. Totuși, cercetătorii au descoperit recent un test de sânge care ar putea să detecteze boala cu acuratețe, informează Medical News Today.

Testările obișnuite inlcud RMN sau CT. Acestea îi pot ajuta pe medici să descopere și alte boli cu simptome similare. O altă modalitate de diagnosticare a bolii Alzheimer este colectarea de lichid cerebrospinal și căutarea de biomarkeri ai bolii. Acesta este cel mai precis test pentru aceată boală neurodegenerativă, dar costă mult și este invazivă.

Având în vedere toate aceste motive, oamenii de știință de la Brigham and Women’s Hospital dn Boston au dezvoltat un test de sânge pentru Alzheimer, care ar putea fi precis, ieftin și mai puțin neplăcut.

Cercetătorii explică în revista Alzheimer’s & Dementia că acest test poate detecta biomarkerii bolii Alzheimer înainte de apariția simptomelor evidente.

Ar putea fi o descoperire extraordinară

Echipa de cercetători a efectuat cinci testări pentru depistarea moleculelor tau, responsabile de Alzheimer, pentru a vedea care este mai eficient. În final, oamenii de știință au rămas la testul numit „NT1“ care a demonstrat și acuratețe și specificitate.

„Un test de sânge pentru boala Alzheimer ar putea fi făcut ușor și în mod repetat, în cabinetele, fără ca să fie nevoie de internarea pacienților“, explică autorul studiului Dominic Walsh. „Iar acest test ar putea înlocui testarea fluidului cerebrospinal și RMN și CT“, sugerează el, adăugând că „noul nostru test este în stare să facă asta“.

Testul mai are nevoie și de alte studii și testări, dar dacă va avea aceleași extraordinare rezultate pe care le-a avut până acum, va fi o descoperire extraordinar de importantă.

Boala Alzheimer ar putea fi tratată cu medicamente contra HIV

O nouă cercetare a scos la iveală că o enzimă HIV joacă un rol crucial în patologia legată de alterarea funcțiilor creierului în cazul bolii Alzheimer. Descoperirea avertizează că „este nevoie de o evaluare clinică imediată a terapiilor antiretrovirale HIV la oamenii cu Alzheimer“, spun autorii studiului citați de Medical News Today.

Milioane de oameni din întreaga lume suferă de Alzheimer, iar oamenii de științăîncearcă să înțeleagă cum apare această boală și ce rebuie făcut pentu a o opri. De exemplu, unul dintre indiciile pe care l-au obținut cercetătorii până acum este așa numita genă APP. Aceasta codifică o proteină descoperită în creier și măduva spinării, printre alte țesuturi și organe.

Cum funcționează

În timp ce rolul exact al proteinei APP este încă necunoscut, oamenii de știință au descoperit legături între mutațiile acestei gene și riscul de apariție al bolii Alzheimer. În mod clar, peste 50 de diferite mutații ale genei APP pot ținti boala.

Noul studiu, publicat în revista Nature, oferă descoperiri fără precedent în ceea ce privește gena APP. Oamenii de știință de la Sanford Burnham Prebys Medical Discovery Institute din La Jolla (California) au descoperit că același tip de enzimă care permite HIV să infecteze celulele recombină gena APP într-un mod care creează mii de variante genetice noi în neuronii persoanelor care suferă de Alzheimer.

„Descoperirea explică modul în care APP schimbă în mod fundamental felul în care noi înțelegem creierul și boaa Alzheimer“, spune dr. Jerold Chun, autor al studiului. În mod esențil, noile rezultate sugerează că terapiile antiretrovirale care sunt folosite în prezent pentru tratarea HIV ar putea fi de ajutor și pentru tratarea bolii Alzheimer.

Ce este boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecţiune degenerativă progresivă a creierului, care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor de cunoaştere ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament. Dincolo de definiţia bolii, trebuie să fim conştienţi de alte câteva lucruri: boala nu se vindecă, nu apare exclusiv la persoanele în vârstă şi există câteva semne care ne pot trimite la un control, dar şi câteva lucruri pe care le putem face pentru a ne păstra creierul cât mai mult timp în stare optimă de funcţionare.

Apariția Alzheimer, determinată de o mutație genetică? Studiu

O echipă de oameni de știință a descoperit că o mutație a unei gene prezentă în anumite celule specifice din creierul uman, numite microgliale, poate fi asociată cu boala Alzheimer, arată un studiu publicat recent în jurnalul științific „Plos One”.

Mutația unei gene numită ANK1 (ankirina 1) a fost observată în trei tipuri de celule specifice — microgliale, astrocite și neuroni hipocampali din creierul pacienților cu boala Alzheimer.

Aceasta a fost identificată de o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona și de la Institutul pentru Cercetări în Genomică Translațională (TGen) utilizând o metodă de izolare celulară de mare precizie.

Cercetătorii au descoperit că alterarea expresiei genice își are originea în microglia, un tip de celulă imunitară ce se găsește în creier și în sistemul nervos central.

În cadrul unor studii anterioare, ANK1 a fost identificată drept un factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, cea mai comună cauză a demenței. Însă, nu s-a putut identifica clasa celulelor ce ar putea fi responsabile de o astfel de asociere”, după cum a declarat într-un comunicat autorul principal al studiului, Diego Mastroeni.

Noua cercetare demonstrează că în hipocamp, o structură cu o formă asemănătoare unui căluț de mare responsabilă de memorie, ANK1 este de patru ori mai prezentă în celulele microgliale ale pacienților cu boala Alzheimer.

Celulele microgliale sunt un tip de celule imunitare care se găsesc în creier și au rolul de a regla procesul inflamator de la nivelul creierului ce caracterizează primele stadii ale apariției bolii Alzheimer, se arată în studiu.

Boala Alzheimer este o tulburare ireversibilă, progresivă, a creierului care distruge treptat memoria și capacitatea de gândire și în final capacitatea de a efectua sarcini simple.

În cazul majorității oamenilor cu Alzheimer, simptomele apar mai întâi la jumătatea vârstei de 60 de ani.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, boala Alzheimer ar putea fi cauza a 60-70% dintre cazurile de demență. (sursa: agerpres.ro)

Cele ZECE semne care anunță instalarea Alzheimer

Alzheimer este o afecțiune a creierului care afectează memoria, gândirea și raționamentul unui individ. Pierderea memoriei care perturbă activitățile cotidiene poate fi un simptom al Alzheimer, dar și al unei alte boli degenerative a creierului.

Asociația pentru Alzheimer din Statele Unite a elaborat o listă cu 10 semne care pot anunța instalarea acestei afecțiuni. Fiecare dintre suferinzii de această boală s-a confruntat cu aceste simptome, într-o măsură mai mică sau mai mare. Dacă vi se pare că vreunul dintre acestea se potrivește și în cazul dvs, vă rugăm să nu-l ignorați și să vă adresați unui medic.

„Cineva care suferă de această afecțiune își poate aminti, de pildă, o întâmplare de la vârsta de 9 ani. Dar poate uita complet ce i s-a întâmplat în urmă cu 3 minute”, susține Phillip Bennett managerul pe proiecte educaționale al Asociației americane.

Cele 10 semne care pot anunța instalarea Alzheimer:

1) Pierderile de memorie;

2) Dificultăți în planificare sau în rezolvarea problemelor;

3) Greutăți în rezolvarea celor mai familiare sarcini;

4) O stare pronunțată de confuzie legată de loc și de timp;

5) Probleme de receptare a stimulilor vizuali și a celor spațiali;

6) Dificultăți în actul vorbirii și al scrierii;

7) Rătăcirea lucrurilor și pierderea capacității de a recompune în minte pașii anteriori;

8) Scăderea puterii de a raționa;

9) Retragerea din activitățile sociale;

10) Schimbări bruște de stare sufletească și tulburări de personalitate.

Din momentul descoperirii sale, în 1984, de către neurologul columbian Francisco Lopera, în cele peste trei decenii scurse, Alzheimer-ul continuă să rămână o afecțiune imbatabilă. La această oră, nu există un tratament pentru bolnavii de Alzheimer.

Savanții au concluzionat: PRIMELE manifestări ale ALZHEIMER apăr încă din tinerețe

Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au descoperit noi conexiuni importante între acea parte a creierului folosită pentru orientarea în spațiu și afecțiunile care pot să apară mai târziu.

A te rătăci, chiar și când te afli într-un loc familiar, ar putea fi unul dintre primele semne ale bolii Alzheimer, arată studiul celor de la Universitatea din Edinburgh.

Cercetarea științifică, care a reunit efortul mai multor centre specializate în neuroștiință, a avut ca scop depistarea primelor simptome ale „bolii secolului” (cum este considerat Alzheimer-ul în Statele Unite) în rândul tinerilor.

Miza este una mare, din moment ce boala nu este diagnosticată de obicei decât în jurul vârstei de 60 de ani, punct în care este posibil ca Alzeheimer-ul să fi provocat deja daune profunde creierului.

Cercetătorii spun că „rezultatele preliminare” ale studiului, desfășurat pe o perioadă lungă de timp, arată că una dintre expresiile primare ale acestei afecțiuni are legătură cu „deprinderile de navigare” . În acest sens, un exemplu edificator poate fi găsit în filmul Still Alice, în care personajul principal, o profesoară de lingvistică interpretată de Julianne Moore, se rătăcește în timp ce face jogging pe ruta obișnuită din fiecare dimineață.

Subiecții studiului au fost împărțiți în două grupuri: unul cu vârsta cuprinsă între 41 și 59 de ani, ale căror rude au fost diagnosticate cu această boală, iar celălalt grup – format din persoane fără legături pe linie genetică cu această afecțiune.

Concluziile, care urmează să fie publicate în Alzheimer and Dementia Journal: categoria cu risc ridicat a prezentat dificultăți semnificative în capacitatea de orientare.

Partea din creierul acestor subiecți responsabilă de sistemul de navigare – hipocampul – avea dimensiuni mai mici decât în cazul celeilalte grupe supusă testelor, se mai arată în rezultatele studiului.

O metodă de analiză folosită a fost testul „Celor 4 Munți”, dezvoltat de neurologul Universității Cambridge Dennis Chan. În ce constă testul? Subiecților li se arată imaginea unui munte și li se cere să o identifice apoi într-o selecție de alte patru peisaje montane. Astfel, oamenii de știință pot urmări dacă există degradări la nivelul hipocampului.

Din momentul descoperirii sale, în 1984, de către neurologul columbian Francisco Lopera, în cele peste trei decenii scurse, Alzeheimer-ul continuă să rămână o afecțiune imbatabilă. La această oră, nu există un tratament pentru bolnavii de Alzheimer. De aceea, spun experții, nu este clar cum anume noul studiu ar putea ajuta concret indivizii expuși riscului de a dezvolta afecțiunea.