Putem numi această caracteristică fie prudență, fie chibzuință fie înțelepciune practică. A fi prudenți, înțelepți sau chibzuiți înseamnă a acționa cu atenție și precauție, a evita riscurile inutile și a ne planifica acțiunile, având viitorul, în minte, ca reper.
Prudența înseamnă să fim mereu atenți la alegerile noastre, să ne oprim și să gândim înainte de a acționa. Este un resort care ne reține puțin din avânt și care ne ajută să cântărim lucrurile.
Când suntem chibzuiți, nu ne asumăm riscuri inutile și nu spunem sau facem lucruri pe care le-am putea regreta ulterior. Atunci când suntem prudenți luăm în considerare consecințele pe termen lung ale acțiunilor noastre.
Prudența reprezintă o formă de raționament practic, o abilitate de a examina în mod obiectiv consecințele potențiale ale acțiunilor noastre și de a ne controla pe baza acestei examinări. Prudența implică planificarea cu “bătaie lungă”, de perspectivă, precum și planificarea pe termen scurt, orientată spre obiective. Când ne referim la prudență sau chibzuință, o mai denumim uneori și ca raționament practic, înțelepciune practică.
Nu degeaba înțelepciunea este considerate a fi opusul impulsivității. Atunci când suntem înțelepți sau prudenți nu acționăm sub impuls sau din instinct ci cântărim ceea ce urmează să se întâmple după acțiunea noastră.
Creierul uman a fost dotat cu cortexul prefrontal care acționează ca un simulator de experiențe, adică are calitatea de a previzualiza ceea ce urmează să facem și să se întâmple ca și consecințe ale acțiunilor noastre. Este un instrument deosebit de util și important pe care doar omul îl are.
Chibzuința este o caracteristică din categoria cumpătării, una dintre cele șase virtuți care subcategorizează cele 24 de puncte forte ale caraterului. Cumpătarea descrie punctele forte care ne ajută să ne gestionăm obiceiurile și să ne protejăm împotriva excesului. Celelalte caracteristici care fac parte din categoria cumpătării sunt iertarea, modestia și autoreglarea.
Rezultatele cercetărilor privind beneficiile existenței prudenței în viața noastră emit concluzia că aceasta este legată de productivitate, de conștiinciozitate și capacitatea de respectare a contractelor și a înțelegerilor astfel că, cel mai probabil persoana prudentă tinde să nu încheie acorduri decât dacă crede că există șanse mari de a avea un rezultat reușit și de a le respecta. Prudența este, de asemenea, asociată cu o mai bună sănătate fizică, performanță la locul de muncă și rezultate bune ale elevilor la școală. Această caracteristică ne ajută să cântărim lucrurile și situațiile atunci când ne implicăm în ceva și atât cât este în putința noastră, să evităm disconfortul de orice fel.
Totuși, să nu confundăm prudența cu teama de a face orice. Prudența nu ne oprește din acțiune, doar selectează acțiunile potrivite de cele nepotrivite și ne ajută să anticipăm rezultatele. Prudența nu este opusă curajului, ea ar trebui să însoțească curajul.
Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org
Articole anterioare: