„La fiecare 3 zile trebuie să fac provizii pentru 2 săptămâni”. Iată o glumă la modă în vremea răspândirii coronavirusului. Constatăm cu toții, atât cei care lucrăm de acasă cât și cei care încă mai merg la serviciu, că în această perioadă mâncăm mai mult, avem tendința să ronțăim, din ce în ce mai mult și mai des. E adevărat că primul lucru la care ne gândim este lipsa controlului, nesiguranța, teama față de necunoscut, lipsa perspectivei asupra viitorului apropiat.
Totusi, explicația este mult mai complexă: privarea de plăcerile uzuale (shopping în molluri, plimbări prin parcuri și întâlniri cu prietenii la restaurante sau la terase, frecventarea saloanelor de înfrumusețare sau a sălilor de sport, participarea la cursuri de dans sau actorie, frecventarea teatrelor sau sălilor de cinema etc) aduce frustrare și nevoia de a compensa printr-o altă plăcere ce poate echilibra imediat balanța emoțiilor. Și cel mai la îndemână este să apelăm la mâncare deși aceasta ne oferă doar pe moment starea de plăcere dar, în scurtă vreme vor apărea urmări nedorite respectiv creștere în greutate și, poate, diferite alte afecțiuni.
De asemenea, un alt motiv pentru care mâncăm în exces este frica. În prima etapă a vieții noastre, starea de siguranță pe care o trăiam ca nevoie primordială la pieptul mamei era reprezentată de actul de hrănire. Inconștient, frica și insecuritatea pe care astăzi le resimțim în contextul pericolului infectării cu coronavirus dar și în lipsa perspectivei economice asupra viitorului apropiat, declanșează același reflex, acela de a mânca. Ne surprindem căutând în zadar siguranța mâncând excesiv.
Astfel, ar fi bine ca în multele momente de peste zi când ne vine să ronțăim ceva, să ne punem întrebarea: de unde vine foamea? Din stomac sau din creier? Dacă varianta a doua este cea corectă, e foarte potrivit să facem o scurtă meditație, să ne aplecăm asupra nevoilor proprii, să identificăm ce anume ne lipsește în acel moment și să alegem dintr-o gamă de activități posibil de realizat în condițiile actuale, pe cea mai potrivită pentru moment care să aducă plăcere. Ideea este nu de a renunța la mâncare ci de a înlocui acel tip de plăcere cu altul, echilibrând astfel nivelul serotoninei și, implicit, starea de bine.
Până data viitoare, nu uitați să aveți grijă de sănătatea voastra fizică și mentală!
Psihoterapeut Lorena Diaconescu
Lorena Diaconescu este psiholog, lucrează în domeniul psihoterapiei dar alocă și foarte mult timp dezvoltării personale cu grupuri de copii și adolescenți. A urmat studiile Facultății de Psihologie a Universității București dar este licențiată și în științe juridice și științe economice. Consideră că instruirea în domenii diverse și formarea continuă sunt elemente importante în evoluția personală a oricărui om.
Articole anterioare: