O investigație recomandată înaintea unei operații de hernie inghinală a dus la descoperirea unui cancer de colon în stadiul I, la un bărbat din Brașov care nu făcuse niciodată colonoscopie. Tumora a fost îndepărtată printr-o intervenție asistată robotic, iar la trei zile distanță pacientul a fost operat și pentru hernie. Controalele oncologice ulterioare nu au indicat recidiva bolii.
Un control medical efectuat înaintea unei operații obișnuite i-a schimbat complet planul de tratament lui Dumitru Bulagea, un brașovean în vârstă de 66 de ani, scriu cei de la HotNews. Acesta se prezentase la chirurg pentru o hernie inghinală, fără să suspecteze că ar putea avea o afecțiune oncologică. O tomografie computerizată a identificat însă o formațiune suspectă la nivelul colonului, iar investigațiile ulterioare au confirmat diagnosticul de adenocarcinom.
Descoperirea a permis intervenția înainte ca boala să ajungă într-un stadiu avansat. Medicul chirurg Decebal Fodor, de la Spitalul Regina Maria Brașov, a îndepărtat tumora printr-o operație asistată robotic. La numai trei zile după această intervenție, pacientul a fost operat și pentru hernia care îl adusese inițial la spital.
Cazul evidențiază o problemă importantă: cancerul colorectal poate evolua fără manifestări evidente, iar absența simptomelor nu exclude existența bolii.
Cum a fost descoperit cancerul de colon înaintea operației de hernie
Primele probleme ale lui Dumitru Bulagea au fost durerile abdominale în partea dreaptă. În urma unui consult la medicul de familie, acesta a primit trimitere către chirurgie, cu suspiciunea de hernie inghinală.
Pacientul a ajuns la dr. Decebal Fodor pentru evaluare și stabilirea conduitei chirurgicale. Înaintea operației, medicul i-a recomandat o tomografie computerizată abdomino-pelvină cu manevră Valsalva, utilizată pentru evaluarea herniei și planificarea intervenției.
Investigația a confirmat existența unei hernii inghinale drepte voluminoase, de aproximativ 13,5 centimetri, care conținea țesut adipos și o porțiune de intestin. Examinarea nu a evidențiat semne de ocluzie sau ischemie.
În același timp, radiologul a observat o altă modificare: o formațiune polipoidă de aproximativ trei centimetri la nivelul colonului sigmoid.
„Pacientul nu prezenta simptome digestive care să indice o posibilă afecțiune malignă. Identificarea acestei leziuni la tomografie a schimbat însă prioritățile. Era necesar să stabilim natura formațiunii înainte de a continua cu tratamentul herniei”, explică medicul chirurg Decebal Fodor.
Astfel, o investigație efectuată pentru o problemă aparent fără legătură cu sistemul digestiv a dus la identificarea unei leziuni care necesita evaluare oncologică.
Colonoscopia și biopsia au confirmat diagnosticul de adenocarcinom
După rezultatul tomografiei, pacientul a fost îndrumat către o colonoscopie, efectuată de medicul gastroenterolog Bogdan Popa.
Examinarea a identificat o formațiune tumorală situată la aproximativ 22 de centimetri de marginea anală, care ocupa în jur de un sfert din lumenul intestinal. Medicul a prelevat probe pentru biopsie și a marcat endoscopic zona, pentru ca aceasta să poată fi localizată mai ușor în timpul operației.
În cadrul aceleiași proceduri au fost identificați și îndepărtați alți doi polipi, unul la nivelul rectului și celălalt în colonul descendent.
Analiza histopatologică a confirmat prezența unui adenocarcinom bine diferențiat, de grad G1, dezvoltat pe fondul unui adenom tubular. Rezultatul arăta că leziunea nu mai era doar un polip benign, ci suferise deja o transformare malignă.
„Colonoscopia și biopsia au confirmat suspiciunea de cancer. Din fericire, investigațiile ulterioare nu au identificat metastaze, ceea ce ne-a permis să recomandăm intervenția chirurgicală cu intenție curativă”, precizează dr. Decebal Fodor.
Pentru evaluarea extinderii bolii au fost efectuate investigații imagistice suplimentare, inclusiv examinări prin rezonanță magnetică abdominală și pelvină și tomografie computerizată toracică. Bilanțul nu a evidențiat determinări secundare la distanță.
Tumora a fost îndepărtată printr-o intervenție chirurgicală asistată robotic
La 20 mai 2025, Dumitru Bulagea a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea tumorii de la nivelul colonului.
Echipa medicală a realizat o hemicolectomie stângă asistată robotic. Procedura a presupus rezecția segmentului intestinal afectat, împreună cu țesuturile și ganglionii limfatici regionali aferenți, urmată de refacerea continuității intestinului printr-o anastomoză colorectală.
Potrivit chirurgului, obiectivul principal a fost îndepărtarea completă a tumorii, cu respectarea criteriilor oncologice și a structurilor anatomice.
Tehnologia robotică a fost utilizată pentru a facilita precizia gesturilor chirurgicale și efectuarea disecției în condiții controlate. Evoluția imediat după operație a fost favorabilă.
Intervenția a reprezentat etapa principală a tratamentului oncologic, deoarece investigațiile indicau o boală localizată, pentru care îndepărtarea chirurgicală completă putea oferi șanse bune de control pe termen lung.
Rezultatul anatomopatologic: cancer de colon în stadiul I
Analiza detaliată a țesutului îndepărtat în timpul operației a confirmat diagnosticul de adenocarcinom bine diferențiat, dezvoltat pe fondul unui adenom tubulo-vilos cu displazie de grad înalt.
Tumora invadase submucoasa, fără să ajungă la stratul muscular al peretelui intestinal. Clasificarea anatomopatologică a fost pT1N0, iar rezecția a fost încadrată R0, ceea ce înseamnă că tumora fusese îndepărtată complet, cu margini de rezecție fără celule maligne.
De asemenea, niciunul dintre cei 12 ganglioni limfatici examinați nu prezenta semne de afectare tumorală. Împreună cu rezultatele imagistice, aceste date au susținut încadrarea bolii în stadiul I.
Pentru pacienții cu cancer de colon în acest stadiu, intervenția chirurgicală reprezintă tratamentul standard în numeroase situații, iar prognosticul este, în general, favorabil.
Stabilirea conduitei ulterioare depinde însă de rezultatele anatomopatologice, de particularitățile fiecărui caz și de evaluarea echipei medicale. Chiar și după o operație cu rezultat bun, monitorizarea oncologică rămâne importantă.
A doua operație, la numai trei zile după intervenția oncologică
După îndepărtarea tumorii, Dumitru Bulagea a revenit în sala de operație la un interval de trei zile pentru tratamentul herniei inghinale care îl adusese inițial la medic.
Ambele intervenții au fost efectuate de dr. Decebal Fodor. Pentru pacient, comunicarea cu medicul și explicațiile primite înaintea procedurilor au avut un rol important în gestionarea unei situații pe care nu o anticipase.
„Ne-a explicat fiecare etapă și ne-a spus pe înțelesul nostru ce urma să se întâmple. Faptul că am știut ce proceduri vor fi făcute ne-a oferit liniște și încredere”, povestește Dumitru Bulagea.
Evoluția după cele două intervenții a fost favorabilă. Pacientul a rămas în evidență oncologică, iar controalele efectuate ulterior nu au indicat reapariția bolii sau existența unor metastaze.
Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât tumora fusese descoperită în absența simptomelor digestive care ar fi putut determina efectuarea unor investigații specifice.
Poate fi depistat cancerul de colon la o tomografie obișnuită?
În anumite situații, o tomografie computerizată efectuată pentru o altă problemă medicală poate evidenția întâmplător o formațiune suspectă la nivelul colonului. Totuși, capacitatea investigației de a identifica astfel de leziuni depinde de mai mulți factori, printre care dimensiunea și aspectul tumorii, protocolul imagistic și interpretarea imaginilor.
În cazul lui Dumitru Bulagea, formațiunea de aproximativ trei centimetri a fost suficient de vizibilă pentru a ridica suspiciunea unei leziuni tumorale.
Chirurgul atrage însă atenția că tomografia recomandată pentru evaluarea unei hernii nu trebuie considerată o metodă de screening pentru cancerul colorectal.
Investigația poate identifica unele tumori, dar nu exclude prezența polipilor sau a altor leziuni incipiente care nu sunt vizibile în condițiile examinării respective.
Colonoscopia are un rol diferit: permite examinarea directă a mucoasei colonului, prelevarea de biopsii și, atunci când este indicat, îndepărtarea unor polipi în timpul aceleiași proceduri.
Prin urmare, un rezultat normal la o tomografie abdominală nu înlocuiește screeningul colorectal recomandat în funcție de vârstă, antecedente și factorii individuali de risc.
Cancerul colorectal poate evolua fără simptome
Cancerul colorectal se numără printre cele mai frecvente forme de cancer din România. Potrivit datelor prezentate în materialul medical, în țară sunt diagnosticate aproximativ 12.000 de cazuri noi anual.
Una dintre dificultățile depistării bolii este faptul că, în fazele inițiale, aceasta poate să nu provoace manifestări evidente. Unele persoane află că au cancer în urma unor investigații efectuate din alte motive, în timp ce altele ajung la medic după apariția simptomelor sau a complicațiilor.
Printre semnele care pot necesita evaluare medicală se numără:
- modificările persistente ale tranzitului intestinal;
- prezența sângelui în scaun;
- durerile abdominale recurente;
- anemia fără o cauză clară;
- scăderea inexplicabilă în greutate;
- senzația persistentă de evacuare incompletă a intestinului.
Aceste manifestări nu indică automat existența unui cancer, dar justifică un consult medical. În același timp, absența lor nu exclude boala, așa cum arată și cazul pacientului din Brașov.
Depistarea precoce este importantă deoarece stadiul în care este identificată tumora influențează opțiunile de tratament și prognosticul.
De ce screeningul colorectal poate face diferența
Datele American Cancer Society indică o supraviețuire relativă la cinci ani de aproximativ 91% pentru cancerul de colon localizat, în jur de 74% pentru boala cu extindere regională și aproximativ 13% în cazul metastazelor la distanță.
Aceste statistici provin din date populaționale din Statele Unite și nu reprezintă o predicție individuală pentru fiecare pacient. Ele ilustrează însă diferențele importante de prognostic asociate stadiului bolii.
Screeningul colorectal poate identifica leziuni precanceroase înainte ca acestea să evolueze către cancer. În anumite situații, îndepărtarea unui polip în timpul colonoscopiei poate preveni dezvoltarea unei tumori maligne.
Metoda și momentul efectuării screeningului trebuie stabilite în funcție de recomandările medicale aplicabile, vârstă, istoricul familial și eventualii factori de risc.
În cazul lui Dumitru Bulagea, diagnosticul a fost stabilit în urma unei investigații preoperatorii, nu a unui program de screening. Nu se poate ști cu certitudine când ar fi fost descoperită tumora în lipsa tomografiei. Cert este că identificarea leziunii a permis continuarea rapidă a investigațiilor și efectuarea tratamentului într-un stadiu incipient.
Mesajul medicului: nu așteptați apariția simptomelor
Pentru dr. Decebal Fodor, acest caz demonstrează cât de importantă este evaluarea atentă a rezultatelor investigațiilor și cât de mult poate conta momentul în care este descoperită o afecțiune oncologică.
Dumitru Bulagea a ajuns la chirurg pentru o hernie inghinală, dar a plecat cu un diagnostic neașteptat de cancer de colon. Colonoscopia, biopsia și investigațiile pentru stadializare au permis stabilirea tratamentului, iar operația a dus la îndepărtarea completă a tumorii.
La controalele efectuate după intervenție, boala nu a prezentat semne de recidivă.
„Nu este nevoie să apară durerea sau alte simptome pentru ca un cancer de colon să existe. De aceea, oamenii nu ar trebui să amâne investigațiile de prevenție până când observă că ceva nu este în regulă. Un polip identificat și îndepărtat la timp poate împiedica apariția unui cancer”, subliniază medicul.
